by Pio Romeno | oct. 26, 2016 | Stiri
În cadrul unei vizite de o săptămână la Colegiul Pontifical „Pio Romeno” din Roma, Preasfințitul Mihai Frățilă, responsabil al acestei instituții din partea Sinodului BRU, a ținut o conferință pentru studenții rezidenți și a celebrat Sfânta Liturghie în Sărbătoarea Sf. Mucenic Dumitru. Prezentarea a avut ca fundal frământările și întrebările oricărui seminarist greco-catolic în fața provocărilor vieții. Ținta Preasfințitului este însă lumea interioară, acolo unde fiecare suflet este în fața unui Dumnezeu care nu întârzie să răsplătească generozitatea, golirea de sine, încredințarea filială. Pilda talanților este un posibil reper. Ea poate fi citită ca metaforă a timpului dat de Dumnezeu pentru a valorifica, da, diversele calități și charisme, dar în primul rând calitatea universală de fiu al lui Dumnezeu care trebuie să-l imite pe Hristos. Timpul prezent este o invitație la creștere, la discernământ. Ceea ce pare un absurd istoric sau o nedreptate personală care cere dreptate, revoltă sau renunțare acră, apare uneori, în lumina lui Hristos care a dat sens absurdului, ca invitație divină la asceza așteptării, la reflecție, la convertire. Cineva spunea că, atunci când ești în întuneric și ai impresia că ai fost îngropat, în realitate Dumnezeu te-a plantat. Pentru a avea rădăcini, a crește și a da rod. Toți avem calități, dar nimeni nu le are pe toate. Avem nevoie unii de alții, de comuniune, de a ști să ascultăm, să primim o critică, să fim disponibili. Dar acestea nu sunt posibile fără o imagine corectă despre Dumnezeu ca Tată îndurător, și nu ca tiran irațional. Frica de Dumnezeu înțeleasă prost duce la paralizia judecății, la pasivitate, izolare, ruperea comuniunii de ceilalți. Piere bucuria, piere...
by Pio Romeno | oct. 17, 2016 | Stiri
Colegiul Pontifical Pio Romeno este noua casă a trei seminariști din România, care au ajuns la Roma. Cei trei studenți provin din Eparhia de Cluj-Gherla (Radu Moldovan) și din cea de Oradea Mare (Dariu Comes și Antoniu Suciu). După câteva săptămâni solicitante în timpul cursului de limba italiană, noile vlăstare ale Colegiului au început cursurile la Universitățile Pontificale de prestigiu din Cetatea Eternă. Pregătiți pentru viața romană, determinați de dorința de a se desăvârși pe calea pregătită lor de Domnul, cei trei studenți sunt încredințați de rugăciunile celor cunoscuți din țară, acestea constituind baza spirituală necesară oricărui student, oricărui om. Să îl rugăm pe Domnul pentru înzestrarea lor cu toate capacitățile necesare acestor ani de studiu, încredințându-i Milostivirii...
by Pio Romeno | oct. 2, 2016 | Stiri
În perioada 22 august – 1 octombrie 2016, la Colegiul Pontifical Pio Romeno din Roma, a fost organizat cursul anual de limba italiană. Acest curs este oferit de către Congregația pentru Bisericile Orientale tuturor noilor studenți bursieri. Pregătirea asigură noilor alumni cunoștințele necesare pentru noua viață universitară, culturală și socială pe care o vor începe. După o perioadă de studiu intens, studenții diferitelor Biserici Orientale sosiți la Roma vor începe cursurile în Universitățile Pontificale ale Cetății...
by Pio Romeno | mai 31, 2016 | Stiri
Congregația pentru Bisericile Orientale a organizat astăzi, 31 mai 2016, un mic pelerinaj cu ocazia Anului Milostivirii. Toate colegiile orientale din Roma au fost reprezentate: Collegio Greco, Collegio Maronita, Collegio Armeno, Collegio Etiopico, Collegio San Giovanni Damasceno, Collegio Russicum, Collegio Sant’Efrem, Collegio Ucraino și Collegio Pio Romeno. Pelerinajul s-a desfășurat pe traseul obișnuit adoptat de către toți pelerinii veniți în acest an jubiliar: Castel Sant’Angelo, Via della Conciliazione, Piazza San Pietro, Poarta Milostivirii, pentru a se încheia în Basilica San Pietro, în fața mormântului Sfântului Petru. După reunirea tuturor la punctul de plecare, Cardinalul Leonardo Sandri, prefectul Congregației, a rostit o rugăciune și a propus o scurtă reflecție asupra semnificației acestui pelerinaj. S-a pornit apoi spre Basilica San Pietro. Pe drum s-au spus misterele rozarului, s-au citit psalmi, iar diversele coruri l-au lăudat pe Domnul în melodii specifice fiecărei zone liturgice. După citirea rugăciunii Jubileului, întreg grupul, format din Cardinalul Sandri, IPS Cyril Vasil’ secretarul Congregației, P. Lorenzo Lorusso OP, subsecretarul Congregației, preoți, călugări și seminariști, a intrat prin Poarta Milostivirii cântând fără încetare „Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai milă de mine păcătosul!”. Turiștii erau uimiți. La mormântul Sfântului Petru s-a citit pasajul din Evanghelie ce conține mărturisirea de credință a lui Petru și învestirea sa de către Domnul cu carisma autorității și a primatului în colegiul apostolilor. În cuvântarea finală, Cardinalul Sandri a ținut să-i amintească în mod special pe creștinii orientali care trăiesc în zone de război, confruntați cu amenințarea mortală a dușmanilor creștinismului. ”Fiți milostivi precum și Tatăl vostru este milostiv!” (Lc 6:36) au fost cuvintele citate la sfârșit de către înaltul prelat. Text:...
by Pio Romeno | mai 26, 2016 | Stiri
Colegiul Pontifical Pio Romeno și întreaga Biserică Română Unită au un motiv de bucurie. Părintele diacon George Nicoară și-a susținut astăzi, 26 mai 2016, lucrarea de doctorat în cadrul Institutului de Spiritualitate al Universității Gregoriene din Roma. Titlul tezei: Autobiografia come spiritualità. L’esperienza spirituale di Ignazio di Loyola e di Teresa D’Avilla secondo i loro scritti autobiografici: «Hechos del Padre Ignacio» e «Libro de la vida de la Madre Teresa”. Cercetarea a avut ca obiect experiențele spirituale redate în autobiografiile acestor doi sfinți care aveau să marcheze decisiv profilul teologic al Contra-Reformei și întreaga mistica occidentală până în zilele noastre. Literatura de specialitate este abundentă, însă pariul lui George Nicoară țintește către o punere împreună a două interiorități, adică exact locurile în care Dumnezeu a chemat în mod irevocabil niște suflete însetate. Autorul propune o inovație care leagă literatura și teologia în radicala deschidere a persoanei către misterul dumnezeirii: autobiografia ca spiritualitate, exercițiul memoriei și al reconstruirii narative a inefabilului unei experiențe a transcendentului constituindu-se într-o revizitare anamnetică a „locului” invaziei harului, o actualizare creativă, mereu altfel, a unui eveniment transformator. Mult înainte de jurnalele și memoriile egocentrice ale timpurilor recente, avem în față două scrieri care nu doar că relatează drumul unor convertiri, dar sunt ele însele parte din povestea creșterii nesfârșite în Domnul, actele prin care aceste figuri magnifice ale istoriei Bisericii s-au pus în continuare la dispoziția lui Dumnezeu și a cititorilor. Dacă putem vedea în ei niște oameni care chiar și-au însușit cutremurătorul îndemn paulin de a ne împotrivi păcatului „până la sânge” (cf. Evr 12:4), atunci cu siguranță autobiografiile fac parte dintr-un proiect existențial...