Scurtă istorie a Colegiului Pontifical Pio Romeno

„Ad maiorem Dei gloriam et ad catholicae rei incrementum. Seminarium seu Collegium Romenorum in Urbe apostolica auctoritate Nostra costituimus, eidemque Pontificii Collegii nomen et iura attribuimus. Quod quidem B. Virgo Maria, ab Angelo magna Dei Parens salutata, praesentissimo patrocinio suo tueatur; eiusque festum, veluti peculiare ac proprium, quotannis inibi incensa pietate celebretur.”

Spre mai marea laudă a lui Dumnezeu şi pentru înflorirea catolicismului, instituim cu autoritatea Noastră apostolică Seminarul sau Colegiul Român în Urbe şi îi acordăm acestuia titlul şi drepturile de Colegiu Pontifical. Preacurata Fecioară Maria, căreia i s-a adus de la Înger închinare ca Măritei Mame a lui Dumnezeu, să-l ocrotească cu preaputernicul său patronat; sărbătoarea ei, specială şi proprie, să fie celebrată în fiecare an cu deosebită evlavie.

Papa Pius al XI lea, Constituţia Apostolică De Pontificio Collegio Romenorum in Urbe

Papa Pius al XI-lea

Papa Pius al XI-lea

Atenţia specială a Bisericii Catolice nutrită de-a lungul timpului faţă de Biserica Română Unită poate fi văzută sub mai multe aspecte. Un exemplu în acest sens îl constituie şi fondarea Colegiului Pontifical Pio Romeno în 1937 de către Papa Pius al XI-lea la solicitările venite din partea episcopatului român unit, în frunte cu Mitropilitul Vasile Suciu, solicitări venite încă din vremea pontificatului Papei Benedict al XV-lea (1914-1922), din dorinţa acestora de a avea preoţi bine pregătiţi din punct de vedere intelectual şi spiritual, care să poată răspunde solicitărilor poporului român din perioada interbelică.

Prin urmare, prin susţinerea financiară a Sfântului Scaun, în data de 11 mai 1930, pe colina Gianicolo, se sfinţeşte piatra de temelie a noului edificiu destinat formării seminariştilor greco-catolici din România, în conformitate cu normele propriului rit. În anul 1935 ajung la Roma primii studenţi care vor fi cazaţi la Colegiul Pio Romeno, stabilindu-se totodată ca inaugurarea solemă să se facă mai târziu.

Ierarhii Greco-Catolici prezenti la inaugurare

Ierarhii Greco-Catolici prezenti la inaugurare

După 2 ani, în data de 9 mai 1937, a avut loc inaugurarea solemnă şi sfinţirea Bisericii Colegiului, cu hramul Buneivestiri. La Liturghia Arhierească de inaugurare au participat Preasfinţiile lor episcopii: Valeriu Traian-Frenţiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, alături de Preasfinţia Sa Alexandru Nicolescu, Mitropolit de Alba-Iulia şi Făgăraş. De asemenea, din bucuria acestei sărbători s-au putut împărtăşi pe lângă importante personalităţi politice ale ţării şi un mare număr de cardinali şi episcopi latini, printre care amintim pe Eminenţa Sa Cardinalul Tisserant, Secretarul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale şi Eminenţa Sa Cardinalul Eugenio Pacelli, Secretarul de Stat al Sanctităţii Sale şi viitor papă Pius al XII-lea.

Eugène Tisserant- Secretar al Congregatiei pentru Bisericile Orientale

Eugène Tisserant- Secretar al Congregatiei pentru Bisericile Orientale

După ce s-a dat citire Constituţiei Apostolice Romani Pontificis, prin care Colegiul Pontifical Pio Romeno primeşte binecuvântarea Sfântului Părinte, au urmat o serie de cuvântări ale celor prezenţi, printre care şi a Mitropolitului Alexandru Nicolescu, care a ţinut să sublinieze importanţa acestui colegiu pentru Biserica Greco-Catolică şi pentru naţiunea română, importanţă care reiese şi din telegrama de mulţumire din partea Maiestăţii Sale Regele Carol.

Odată cu anul 1948, an în care Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii prin legea 358/48, studenţilor români nu li s-a mai permis de către regimul politic al vremii să vină la Roma, colegiul fiind destinat formării seminariştilor altor Biserici Orientale.

După o lungă perioadă de timp, începând cu anul 1990, Colegiul Pio Romeno şi-a deschis porţile pentru studenţii teologi greco-catolici români, ca loc de formare umană, spirituală şi intelectuală.

Fotografii din arhiva Colegiului Pontifical Pio Romeno