În dimineața zilei de 18 iunie PS Cristian Crișan a celebrat Sfânta Liturghie împreună cu Citește mai mult... →
Vizita Președintelui României Klaus Iohannis la Colegiul Pontifical Pio Romeno
După întâlnirea de la Vatican cu Papa Francisc, președintele României, Domnul Klaus Iohannis, a vizitat în seara zilei de 15 mai 2015 Colegiul Pontifical Pio Romeno din Roma. La sosire, a fost întâmpinat de către Preasfinția Sa Claudiu Pop, Episcopul Curiei Arhiepiscopale Majore și de către Pr. Dr. Gabriel Buboi, rectorul Colegiului, după care în Biserică a urmat oficiul Acatistului Maicii Domnului. În cuvântul de Bun Venit Părintele Rector a salutat pe distinșii oaspeți arătând importanța Instituției și rolul deosebit al studenților teologi români în contextul relațiilor dintre Biserica Greco-Catolică, România, și Sfântul Scaun. Preasfinția Sa Claudiu Pop, delegatul Preafericitului Părinte Arhiepiscop Major Lucian Cardinal Mureșan, prin discursul Preafericirii Sale i-a urat bun venit Domnului Președinte al României în casa Colegiului Pio Romeno, fondată de către Papa Pius al XI-lea în anul 1937, în care s-au pregătit sub egida Romei mai multe generații de oameni de caracter. Oameni care, punându-se în slujba lui Dumnezeu, au sprijinit acele valori care nu apun din conștiințele oamenilor oricât ar fi viața de grea. De asemenea, a subliniat și rolul pe care îl are Biserica Greco-Catolică din România, prin harul lui Dumnezeu și ocrotirea Maicii Sfinte, în calea pe care România se află astăzi, o cale de vindecare după perioada persecuției comuniste și de revenire la normalitate. La final, în numele întregii Biserici Greco-Catolice din România, Preafericitului Părinte Arhiepiscop Major Lucian Cardinal Mureșan i-a trasmis Președintelui României, susținere, înaltă prețuire și stimă. Președintele Klaus Iohannis a adresat un mesaj prin care și-a manifestat bucuria de a fi prezent la Colegiul Pontifical Pio Romeno, la 25 de ani de la restabilirea relațiilor diplomatice dintre...
Penticostarul – Cele 50 de zile
Penticostarul – Cele 50 de zile (traducere după Olivier RAQUEZ, «I cinquanta giorni», în Roma Orientali – Approci al patrimonio delle Chiese Orientali, ed. Lipa, Roma 2000, pp. 186-196) Cele cincizeci de zile cuprinse între Sărbătoarea Învierii Domnului și Coborârea Sfântului Spirit în ritul latin sunt numite timp pascal. În ritul bizantin ele și-au păstrat numele străvechi de Cincizecime sau Penticostar. Scopul prezentului articolul este o descriere a structurii sale actuale, prezentarea sensului elementelor care îl compun și a principalelor teme întâlnite. Sfânta Cincizecime ca sărbătoare unică În vechime, cele cincizeci de zile constituiau o singură sărbătoare. Sfântul Atanasie aduce o mărturie clară în Scrisoarea de sărbătoare XI: „Postul paștelui se încheie în obscuritatea serii Sâmbetei Mari. După aceasta, răsare lumina duminicală și strălucirea Duminicii Sfânte în care a înviat Domnul nostru. De aceea este necesar să ne bucurăm și să exultăm de veselia care provine din faptele bune pentru alte șapte săptămâni care reprezintă Penticostarul, lăudând pe Tatăl și spunând: «aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne înveselim într-însa!»[i]. În timpul întregii perioade a Penticostarului se celebra o singură sărbătoare, aceea a zilei pe care Domnul a făcut-o și în care ne-a luminat, adică ne-a dăruit mântuirea. Nu se celebra în acest timp doar evenimentul istoric al Învierii, ci și toate urmările acesteia: Învierea ca o inaugurare a unei lumi noi. De aceea, în practica antică, cu această ocazie se celebrau unitar și inseparabil alte evenimente precum Înălțarea Domnului sau Coborârea Sfântului Spirit, sau chiar mărețele apariții succesive ale lui Cristos și participarea noastră la lucrarea Sa. Se...
A doua conferință “Voi sunteți mărturisitori” la Colegiul Pontifical Pio Romeno
În data de 21 aprilie 2015, la Colegiul Pontifical Pio Romeno din Roma a avut loc a doua conferință din seria “Voi sunteți mărturisitori”. Conferința a fost susținută de Pr. Mihály Szentmártoni, profesor în cadrul Universității Pontificale Gregoriana. În continuare vă prezentăm traducerea textului prezentat în cadrul conferinței de către Pr. Mihály Szentmártoni: Mărturisirea întâlnirii cu Isus Continuăm meditațiile noastre despre figura preotului ca mărturisitor al lui Isus. În conferința precedentă i-am analizat pe unii mărturisitori ai evenimentelor de la Crăciun. Astăzi ne îndreptăm privirea spre alți mărturisitori. În primul rând îi vom analiza pe cei doi ucenici din Emaus, iar în al doilea caz pe femeia samariteană. Elementul comun al celor două episoade este mărturisirea unei întâlniri de neuitat cu Isus. Înainte de a examina modul lor de mărturisire, ne întrebăm: ce este un mărturisitor? Un răspuns se găsește în cuvintele Papei Francisc din timpul rugăciunii Regina Coeli de duminică, 19 aprilie 2015: Papa a avut în vedere experiența apostolilor care, văzându-l pe Cristos Înviat, «nu puteau» să nu mărturisească «experiența lor extraordinară». Chiar și astăzi, a observat Sfântul Părinte, toți creștinii sunt chemați să fie mărturisitori: să vadă, să-și amintească și să mărturisească: «Cel care mărturisește este unul care a văzut o realitate cu o privire obiectivă și detașată; a văzut și s-a lăsat antrenat în eveniment. Din acest considerent cineva mărturisește, nu numai pentru că știe să reconstruiască precis faptele trecute, ci și pentru că acele fapte i-au transmis ceva, iar el a surprins sensul lor profund. Așadar, mărturisitorul relatează, însă nu într-un mod rece și detașat, ci ca unul care s-a lăsat antrenat, și din acel moment viața...
Iuliu Hossu în Arhivele Securității
La 130 de ani de la naștere, la 105 ani de la hirotonirea întru preoție, la 70 de ani de alegerea ca membru de onoare al Academiei Române, la 45 de ani de la trecerea la viața veșnică, figura primului cardinal român Iuliu Hossu, a fost evocată în seara zilei de 23 aprilie, la Colegiul Pontifical Pio Romeno. La invitația P. Rector Dr. Gabriel Buboi, Dl. Sergiu Șoica, doctor în istorie și cercetător al Arhivelor CNSAS, a susținut conferința Iuliu Hossu în Arhivele Securității. A fost prezentată mărturia extraordinară de credință a Preasfințitului Episcop de Cluj-Gherla, de la Unirea din 1918 până la decesul său în 1970, remarcându-se perioada de grea încercare din timpul regimului comunist. Prezentarea s-a bazat pe o serie de fotografii-document și imagini după notele informative ale urmăririi din viața cunoscutului ierarh (Marea Unire, Perioada interbelică, Închisoarea din Sighet și Domiciliul Obligatoriu de la Căldărușani). După Cuvântul de Bun venit al P. Rector, Excelența Sa Dl. Bogdan Tătaru Cazaban – Ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun – a rostit un cuvânt de salut menționând personalitatea-simbol și rolul deosebitde important avut de Cardinalul Iuliu Hossu în istoria națională și a Bisericii Greco-Catolice. Prezent la eveniment, PS Vasile Bizău Episcop Eparhial de Maramureș a făcut o asemănare între Evanghelia zilei și personalitatea amintită astăzi. Din conținutul conferinței este oportun să menționăm dimensiunea planului colosal de urmărire pus la cale cu precizie de către Securitate, împreună cu implicarea unui mare număr de persoane pentru a asigura supravegherea constantă a vieții episcopului, a discuțiilor și a vizitelor primite. Au mai participat împreună cu alumnii Colegiului Pio Romeno, Dl. Prof. Mihai...