Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, îndură-Te de noi. Amin!
Împărate ceresc, Mângâietorule. Spirite al adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te aşează întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinarea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Doamne, îndură-Te de noi. (de trei ori)
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit. Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Veniţi să ne închinăm, şi să cădem la Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniţi să ne închinăm, şi să cădem la Hristos Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniţi să ne închinăm, şi să cădem la însuşi Hristos Împăratul şi Dumnezeul nostru.
Psalmul 103
Al lui David
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. Întru strălucire şi în mare frumuseţe Te-ai îmbrăcat; Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină; Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui; Cel ce pui norii urcarea Ta; Cel ce umbli peste aripile vânturilor; Cel ce faci pe îngerii Tăi spirite şi pe servii Tale flacără de foc; Cel ce ai întemeiat pământul pe întărirea lui şi nu se va clătina în veacul veacului. Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea lui; peste munţi vor sta ape. De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoşa. Se înalţă munţi şi se coboară văi, în locul în care le-ai întemeiat pe ele. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece şi nici nu se vor întoarce să acopere pământul. Cel ce trimiţi izvoare în văi, prin mijlocul munţilor vor trece ape; Adăpa-se-vor toate fiarele câmpului, asinii sălbatici setea îşi vor potoli. Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul stâncilor vor da glas. Cel ce adăpi munţii din cele mai de deasupra ale Tale, din fructul lucrurilor Tale se va sătura pământul. Cel ce răsari iarbă animalelor şi verdeaţă spre trebuinţa oamenilor; Ca să scoată pâine din pământ şi vinul care bucură inima omului; Ca să veselească faţa cu untdelemn şi pâinea inima omului o întăreşte. Sătura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-ai sădit; acolo păsările îşi vor face cuib.Locaşul cocostârcului în chiparoşi. Munţii cei înalţi adăpost cerbilor stâncile scăpare iepurilor. Făcut-ai luna spre arătarea timpurilor, soarele şi-a cunoscut apusul său. Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte, când vor ieşi toate fiarele pădurii; Puii leilor răcnesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu mâncarea lor. Răsărit-a soarele şi s-au adunat şi în culcuşurile lor se vor culca. Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa până seara. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut! S-a umplut pământul de zidirea Ta. Marea aceasta este mare şi largă; acolo se găsesc vieţuitoare nenumărate, vietăţi mici şi mari. Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca să se joace în ea. Toate de la Tine aşteaptă ca să le dai lor hrană la vreme potrivită. Dându-le Tu lor, vor aduna, deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăţi; dar întorcându-ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei spiritul lor şi se vor sfârşi şi în ţărână se vor întoarce. Trimite-vei Spiritul Tău şi se vor zidi şi vei înnoi faţa pământului. Fie gloria Domnului în veac! Se va veseli Domnul de lucrurile Sale. Cel ce priveşte spre pământ şi-l face pe el de se cutremură; Cel ce se atinge de munţi şi fumegă. Cânta-voi Domnului în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi fi. Plăcute să-I fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul. Piară păcătoşii de pe pământ şi cei fără de lege, ca să nu mai fie. Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.
Şi iarăşi: Soarele şi-a cunoscut apusul său.
Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte, Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut!
Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule. de 3 ori
Rugăciunea
Doamne, Doamne, cel care cu palma Ta cea preacurată cuprinzi toate, care eşti îndelung răbdător cu noi toţi, şi îţi pare rău de răutăţile noastre: adu-ţi aminte de răutăţile noastre , şi de mila ta. Cercetează-ne întru bunătatea ta; şi ne dă, cu darul tău, ca şi în cealaltă vreme a zilei de acum, să scăpăm de uneltirile vicleanului cele de multe feluri, şi fără de vătămare păzeşte viaţa noastră, cu harul Spiritului Tău celui întru tot sfânt. Cu mila, şi cu iubirea de oameni a unuia-născut Fiului Tău, cu care împreună eşti binecuvântat, şi cu Preasfântul, bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit şi acum, şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Psalm din catisma zilei.
Psalmul 108
Al lui David.
1-15
Dumnezeule, lauda mea n-o ţine sub tăcere. Că gura păcătosului şi gura vicleanului asupra mea s-au deschis. Au vorbit împotriva mea cu limbă vicleană şi cu cuvinte de ură m-au înconjurat şi s-au luptat cu mine în zadar. În loc să mă iubească, mă cleveteau, iar eu mă rugam. Pus-au împotriva mea rele în loc de bune şi ură în locul iubirii mele. Pune peste el pe cel păcătos şi diavolul să stea de-a dreapta lui; Când se va judeca, să iasă condamnat, în rugăciunea lui să se prefacă in păcat; Să fie zilele lui puţine şi dregătoria lui să o ia altul; Să ajungă copiii lui orfani şi femeia lui văduvă; Să fie strămutaţi copiii lui şi să cerşească; să fie scoşi din cuiele caselor lor; Să smulgă cămătarul toată averea lui; să răpească străinii ostenelile lui; Să nu aibă sprijinitor şi nici orfanii lui miluitor; Să piară copiii lui şi într-un neam să se stingă numele lui; Să se amintească fărădelegea părinţilor lui înaintea Domnului şi păcatul mamei lui să nu se şteargă; Să fie înaintea Domnului totdeauna şi să piară de pe pământ amintirea lui, pentru că nu şi-a adus aminte să facă milă şi a prigonit pe cel sărman, pe cel sărac şi pe cel smerit cu inima, ca să-l omoare.
Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule. de 3 ori
Psalmul 140
Vv 1-2
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine, auzi-mă, Doamne!
Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară, auzi-mă, Doamne!
Psalmul 141
Vv 5-7
Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă cunoască.
Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce căuta sufletul meu.
Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am: ” Tu eşti nădejdea mea, partea mea eşti în pământul celor vii”.
Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte.
Scapă-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult decât mine.
Psalmul 129
Vv. 6-8
Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii să spere Israel în Domnul.
Că la Domnul este mila şi multă mântuire la El, şi El va mântui pe Israel din toate fărădelegile lui.
Psalmul 116
Lăudaţi-L pe Domnul toate neamurile; lăudaţi-L pe El toate popoarele. Stihira, glasul al 6-lea:
Închinându-ne, Hristoase, Crucii Tale celei făcătoare de viaţă, pentru bunătatea Ta spre noi, cea nespusă şi nemăsurată; şi cu ea luminându-ne sufletele, Te lăudăm neîncetat, rugându-Te să săvârşim curgerea postului cu veselie şi cu bucurie; şi să ajungem să lăudăm Patimile Tale, Doamne, prin care ne-ai mântuit pe noi.
Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în veac.
Alta, glasul al 2-lea:
Pe umeri luând Crucea, te-ai răstignit lumii, şi ai urmat cărărilor Celui ce din nefiinţă toate le-ai zidit, Cuvântul lui Dumnezeu. Iar dragostea cea lumească şi toată patima ai lepădat, de unde şi strălucind cu virtuţile prin fapte dumnezeieşti, ai câştigat moştenirea cea veşnică, Părinte Iosif.
Mărire…, acelaşi glas:
Cu tot sufletul fiind plecat fierbinte şi împreunat cu Dumnezeu atotvăzătorul, ai lucrat roadele dumnezeieşti ale Spiritului: liniştea, înfrânarea, dragostea, nădejdea, îndelunga-răbdare şi blândeţea, arătând cu mare cuviinţă credinţa şi bunătatea, ca pe o călătorie către calea cea de sus, Părinte Gheorghe.
Şi acum…, a Crucii-Născătoarei:
Cu plângeri, tânguindu-se, şi cu amare lacrimi udându-şi obrazul, Mieluşeaua cea preacurată se uita la Cruce, şi întinzându-şi mâinile striga: Fiul meu, unde mă voi duce acum? Pe cine voi chema fiu? Vai mie? Cum am rămas singură, Fiul meu! Cum mi s-a întunecat lumina! Spintecaţi-vă cele din lăuntrul meu, şi vă rupeţi!
Imn în onoarea Sfintei Treimi
Lumină lină a sfintei măriri a Tatălui ceresc Celui fără de moarte, a Sfântului, Fericitului, Isuse Hristoase. Venind la apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Spirit, Dumnezeu; vrednic eşti în toata vremea să fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiule al lui Dumnezeu, Cel ce dai viaţă, pentru aceasta lumea Te măreşte.
Prochimen,
glasul al 7-lea:
Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru şi vă închinaţi aşternutului picioarelor Lui, că sfânt este (Ps. 98, 5).
Stih: Domnul împărăţeşte: să tremure popoarele (Ps. 98, 1).
Citire, din cartea Facerii (18,20-33):
Zis-a deci Domnul: “Strigarea Sodomei şi a Gomorei e mare, şi păcatul lor cumplit de greu. Mă voi coborî deci să văd dacă faptele lor sunt cu adevărat aşa cum s-a suit până la Mine strigarea împotriva lor, iar de nu, să ştiu”. De acolo doi din Oamenii aceia plecând, S-au îndreptat spre Sodoma, în vremea aceea Avraam stătea încă înaintea Domnului. Şi apropiindu-se Avraam, a zis: “Pierde-vei oare pe cel drept ca şi pe cel păcătos, încât să se întâmple celui drept ce se întâmplă celui nelegiuit? Poate în cetatea aceea să fie cinzeci de drepţi: pierde-i-vei, oare, şi nu vei cruţa tot locul acela pentru cei cinzeci de drepţi, de se vor afla în cetate? Nu se poate ca Tu să faci una ca asta şi să pierzi pe cel drept ca şi pe cel fără de lege şi să se întâmple celui drept ce se întâmplă celui necredincios! Departe de Tine una ca asta! Judecătorul a tot pământul, va face, oare, nedreptate?”. Zis-a Domnul: “De se vor găsi în cetatea Sodomei cinzeci de drepţi voi cruţa pentru ei toată cetatea şi tot locul acela”. Şi, răspunzând, Avraam a zis: “Iată, cutez să vorbesc Stăpânului meu, eu, care sunt pământ şi ţărână! Poate că lipsesc cinci din cinzeci de drepţi; poate să fie numai patruzeci şi cinci; pentru lipsa a cinci pierde-vei, oare, toată cetatea?”. Zis-a Domnul: “Nu o voi pierde de voi găsi acolo patruzeci şi cinci de drepţi”. Şi a adăugat Avraam să grăiască Domnului şi a zis: “Dar de se vor găsi acolo numai patruzeci de drepţi?”. Şi Domnul a zis: “Nu o voi pierde pentru cei patruzeci”. Şi a zis iarăşi Avraam: “Să nu se mânie Stăpânul meu de voi mai grăi: Dar de se vor găsi acolo numai treizeci de drepţi”. Zis-a Domnul: “Nu o voi pierde de voi găsi acolo treizeci”. Şi a zis Avraam: “Iată, mai cutez să vorbesc Stăpânului meu! Poate că se vor găsi şi acolo numai douăzeci de drepţi”. Răspuns-a Domnul: “Nu o voi pierde pentru cei douăzeci”. Şi a mai zis Avraam: “Să nu se mânie Stăpânul meu de voi mai grăi încă o dată: “Dar de se vor găsi acolo numai zece drepţi?”. Iar Domnul i-a zis: “pentru cei zece nu o voi pierde”. Şi terminând Domnul de a mai grăi cu Avraam, S-a dus, iar Avraam s-a întors la locul său.
Apoi:
Învredniceşte-ne, Doamne, în seara aceasta fără de păcat să ne păzim. Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin. Fie Doamne mila Ta spre noi, precum am sperat întru Tine. Binecuvântat eşti Doamne, învaţă-ne pe noi îndreptările Tale. Binecuvântat eşti Stăpâne, întelepteşte-mă cu îndreptările Tale. Binecuvântat eşti Sfinte, luminează-mă cu îndreptările Tale. Doamne, mila Ta este în veac; lucrările mâinilor Tale nu le trece cu vederea. Ţie Ţi se cuvine laudă, Ţie Ţi se cuvine cântare, Ţie mărire Ţi se cuvine: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Stihoavna
Psalmul 122
O cântare a treptelor.
1-2
Stih: Către Tine, Cel ce locuieşti în cer, am ridicat ochii mei. Iată, precum sunt ochii robilor la mâinile stăpânilor lor, precum sunt ochii servitoarei la mâinile stăpânei sale, aşa sunt ochii noştri către Domnul Dumnezeul nostru până ce Se va îndura de noi.
Stihira, glasul al 8-lea.
Eu însumi cu voia mea m-am dezbrăcat de podoaba virtuţilor, pentru neascultarea mea cea dintâi; iar acum m-am îmbrăcat iarăşi în aceasta prin coborârea Ta la mine, Cuvinte al lui Dumnezeu; că nu m-ai trecut cu vederea, pe mine cel rănit de cumplitele patimi, şi călcat în cale ca de nişte tâlhari; ci cu puterea Ta cea tare ajutându-mă, m-ai învrednicit de ajutorul Tău, Mult-milostive
Mărire…. Şi acum…: a Născătoarei.
Bucură-te scaunul cel adevărat al lui Dumnezeu, şi tronul Împăratului. Bucură-te chivotul vieţii. Bucură-te izvor nedeşertat al sfinţeniei, vas de mir al Spiritului, desfătarea raiului. Bucură-te îndulcirea cea tainică a sufletelor. Bucură-te bucuria cuvioşilor. Bucură-te veselia tuturor, celor ce aleargă către tine, Mireasă a lui Dumnezeu.
Rugăciunea lui Simeon, primitorul de Dumnezeu (Luca II, 29-30):
Acum liberează pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace; că au văzut ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor: lumină spre descoperirea neamurilor şi mărirea poporului Tău Israel.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, îndură-Te de noi. (de trei ori)
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, îndură-Te de noi. Doamne curăţă păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, îndură-Te de noi. (de trei ori)
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit. Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vină împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă păcatele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuieşte de cel rău.
Tropar, glasul al 5-lea.
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti Tu între femei, şi binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pe Hristos Mântuitorul sufletelor noastre.
Apoi:
Împărate ceresc, pe credincios poporul nostru păzeşte-l; credinţa întăreşte-o; pe păgâni îmblânzeşte-i; lumea în pace o păzeşte; sfântă casa acesta bine o ocroteşte; pe cei mai înainte adormiţi părinţii şi fraţii noştri în corturile drepţilor aşează-i; şi pe noi întru pocăinţă şi mărturisire ne primeşte, ca un bun şi iubitor de oameni.
Rugăciunea sfântului Efrem
Doamne şi Stăpâne al vieţii mele, nu-mi da mie spiritul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de domnie, şi al grăirii în deşert.
Iar spiritul curăţiei, al umilţinţei, al răbdării şi al dragostei dăruieşte- mi-l mie robului tău. —
Aşa, Doamne împărate, dăruieşte-mi mie, ca să-mi văd greşelile mele, si să nu condamn pe fratele meu; că bine eşti cuvântat în vecii vecilor. Amin.
Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul.
Apoi:
Preasfântă Treime, Stăpânie de o fiinţă, Împărăţie nedespărţită, Ceea ce eşti pricina tuturor bunătăţilor, fii binevoitoare şi mie păcătosului; întăreşte şi înţelepţeşte inima mea şi sterge toată întinarea mea. Luminează gândul meu, ca totdeauna să Te măresc şi să Te laud şi să mă închin Ţie şi să zic: Unul Sfânt, Unul Domn Isus Hristos, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.
Apoi imediat:
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, îndură-Te de noi. Amin!