Rugăciunea de dimineaţă, cu texte alese din oficiul Utreniei (24.09.2013)

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase,  Dumnezeul nostru, îndură-Te de noi. Amin!

Împărate ceresc, Mângâietorule. Spirite al adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le pli­neşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te aşează întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinarea şi mântuieşte, Bunule, sufle­tele noastre.

Apoi alternativ:

Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire. (de 3 ori)

Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta. (de 2 ori)

Psalmul 37

Al lui David.

Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu iuţimea Ta să mă
cerţi. Că săgeţile Tale s-au înfipt în mine şi ai întărit peste mine mâna Ta. Nu este vindecare în trupul meu de la faţa mâniei Tale; nu este pace în oasele mele de la faţa păcatelor mele. Că fărădelegile mele au covârşit capul meu, ca o sarcină grea au apăsat peste mine. Rănile mele miros urât şi au putrezit, din cauza nebuniei mele. Chinuitu-m-am şi m-am gârbovit până în sfârşit, toată ziua mâhnindu-mă umblam. Că şalele mele s-au umplut de putreziciune  şi nu este vindecare în trupul meu. Necăjitu-m-am şi m-am smerit foarte; răcnit-am din suspinarea inimii mele. Doamne, înaintea Ta este toată dorirea mea şi suspinul meu de la Tine nu s-a ascuns. Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea, şi lumina ochilor mei, nici aceasta nu este cu mine. Prietenii mei şi vecinii mei în preajma mea s-au apropiat şi au şezut; şi cei de aproape ai mei departe au stat. Şi se sileau cei ce căutau sufletul meu şi cei ce căutau cele rele mie grăiau deşertăciuni şi vicleşuguri toată ziua cugetau. Iar eu ca un surd nu auzeam şi ca un mut ce nu-şi deschide gura sa. Şi m-am făcut ca un om ce nu aude şi nu are în gura lui mustrări. Că spre Tine, Doamne, am sperat Tu, mă vei auzi. Doamne, Dumnezeul meu. Că am zis, ca nu cumva să se bucure de mine duşmanii mei; şi când s-au clătinat picioarele mele, împotriva mea s-au semeţit. Că eu spre bătăi gata sunt şi durerea mea înaintea mea este pururea. Că fărădelegea mea eu o voi vesti şi mă voi îngriji pentru păcatul meu; iar vrăjmaşii mei trăiesc şi s-au întărit mai mult decât mine şi s-au înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept. Cei ce îmi răsplătesc rele pentru bune mă defăimau, că urmam bunătatea. Nu mă părăsi Doamne Dumnezeul meu, nu Te depărta de la mine; ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.

Şi iarăşi: Nu mă părăsi, Doamne, Dum­nezeul meu,

nu te depărta de mine.

Ia  aminte  spre  ajutorul meu,

Doamne  al mântuirii mele.

Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule. de 3 ori

Rugăciunea VIII.

Doamne Dumnezeul nostru, cel ce ai alungat de la noi trândăvia somnului, şi cu chemare sfântă împreună ne-ai chemat, ca şi noaptea să înălţăm mâinile noastre, şi să te mărturisim pe tine întru judecăţile dreptăţii tale: primeşte rugăciunile noastre, cererile, mărturisirile, slujbele cele de noapte; şi ne dăruieşte, Dumnezeule, credinţă ne ruşinată, speranţă tare, dragoste nefăţarnică; binecuvân­tează intrările şi ieşirile, faptele, lucrurile, cuvintele, gândurile noastre; şi ne dă nouă, să ajungem la începuturile zilei, lăudând, cântând, şi binecuvântând bunătatea milei tale celei negrăite. – Că s-a binecuvântat preasfânt numele tău, şi s-a preamărit îm­părăţia ta, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfân­tului Spirit, acum, şi pururi, şi în vecii vecilor. Amin.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este, cel care vine în numele Domnului. Cu stihurile lui:

Stih 1. Nu voi muri, ci voi fi viu, şi voi spune lucrurile Domnului.

Stih 2. Piatra, pe care au dispreţuit-o zi­ditorii, aceasta a ajuns în capul unghiului: de la Domnul s-a făcut această lucrare, şi este minunată în ochii noştri.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este, cel care vine în numele Domnului.

Troparul sfintei,

glasul al IV-lea.

            Mieluşeaua Ta, Isuse, Tecla strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc şi pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc şi împreună mă răstignesc, şi împreună cu Tine mă îngrop cu Botezul Tău; şi pătimesc pentru Tine, ca să împărăţesc întru Tine; şi mor pentru Tine, ca să trăiesc pentru Tine; ci, ca o sacrificiu fără prihană, primeşte-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuieşte sufletele noastre.

Mărire…, Şi acum … .  al Născătoarei, glasul al IV-lea.

Către Născătoarea de Dumnezeu acum să alergăm cu ardoare noi păcătoşii şi umiliţii şi să cădem cu pocăinţă, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, îndurându-te de noi; grăbeşte, că pierim de mulţimea păcatelor; nu întoarce pe servii tăi deşerţi, că pe tine singură speranţă te-am câştigat.

Psalm din catismele zilei

Psalmul 49

Al fiilor lui Asaf.

Dumnezeul dumnezeilor, Domnul a vorbit şi a chemat pământul ; de la răsăritul soarelui până la apus. Din Sion este strălucirea frumuseţii Lui. Dumnezeu strălucit va veni, Dumnezeul nostru, şi nu va tăcea. Foc înaintea Lui va arde şi împrejurul Lui vifor mare. Chema-va cerul de sus şi pământul, ca să judece pe poporul Său. Adunaţi-I Lui pe cuvioşii Lui, pe cei ce au făcut legământ cu El pentru jertfe. Şi vor vesti cerurile dreptatea Lui, că Dumnezeu judecător este. «Ascultă, poporul Meu, şi-ţi voi vorbi ţie, Israele!… Şi voi mărturisi ţie: Dumnezeu, Dumnezeul tău sunt Eu. Nu pentru jertfele tale te voi mustra, iar arderile de tot ale tale înaintea Mea sunt pururi. Nu voi primi din casa ta viţei, nici din turmele tale ţapi, că ale Mele sunt toate fiarele câmpului, dobitoacele din munţi şi boii. Cunoscut-am toate păsările cerului şi frumuseţea pământului cu Mine este. De voi flămânzi, nu-ţi voi spune ţie, că a Mea este lumea şi plinirea ei. Oare carne de taur voi mânca, sau sânge de ţapi voi bea? Jertfeşte lui Dumnezeu jertfa de laudă şi împlineşte Celui Preaînalt promisiunile tale. Şi Mă cheamă pe Mine în ziua necazului şi te voi scăpa şi Mă vei preamări». Iar păcătosului i-a zis Dumnezeu: «Pentru ce tu istoriseşti dreptăţile Mele şi iei legământul Meu în gura ta? Tu ai urât învăţătura şi ai lepădat cuvintele Mele înapoia ta. De vedeai hoţul, alergai cu el şi cu cel desfrânat partea ta puneai. Gura ta a înmulţit răutate şi limba ta a împletit vicleşug. Stând împotriva fratelui tău cleveteai, şi împotriva fiului mamei tale ai pus sminteală. Acestea ai făcut, şi am tăcut ai cugetat fărădelegea că voi fi asemenea ţie; te voi mustra şi voi pune înaintea feţei tale păcatele tale. Înţelegeţi dar acestea cei ce îl uitaţi, pe Dumnezeu, ca nu cumva să vă răpească şi să nu fie cel ce mântuieşte. Jertfa de laudă mă va mări şi acolo este calea în care voi arăta lui mântuirea  Mea».

Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule. de 3 ori

Sedealna,

glasul al IV-lea.

Plutind pe marea acestei vieţi, îmi vine în minte adâncul răutăţilor mele celor multe şi, neavând gândul povăţuitor, ruga lui Petru strig Ţie: Mântuieşte-mă, Hristoase Dumnezeule, mântuieşte-mă, ca un Iubitor de oameni.

Mărire…, Şi acum…, a Născătoarei:

Pe Cuvântul Tatălui, Hristos Dumnezeul nostru, din tine întrupat L-am cunoscut, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ceea ce eşti una curată, una binecuvântată. Pentru aceasta, neîncetat lăudându-te te mărim.

Psalmul 50

Vv 6-8

Ţie Unuia am greşit, şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi  am fost conceput şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie.

Apoi:

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu mântuieşte-ne pe noi :

Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul L-ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Imediat :

Luca 1, 47

Că a privit la umilinţa servitoarei sale: că iată de acum toate popoarele mă vor numi fericită.

Apoi : Cântarea a IX-a. Irmos:

Pe tine Mama lui Dumnezeu şi Fecioara cea neispitită de nuntă, pe tine ceea ce ai născut mai presus de minte prin cuvânt pe Dumnezeu cel adevărat; pe cea mai înaltă decât preacuratele puteri, cu neîncetate cântări te mărim.

Tu, întâia martiră,Tecla, vindecă rănile sufletului meu; dăru­ieşte prin rugăciunile tale pace lumii, binecredinciosului popor învingere împotriva duşmanilor şi pace Bisericii.

După care se cântă sau se recită :

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea puru­rea fe­ricită şi prea nevinovată şi Maica Dumne­zeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de ase­mănare decât serafimii, ca­re fără stri­că­ciune pe Dumnezeu Cu­vântul ai născut, pe tine, cea cu ade­vărat Năs­cătoare de Dumnezeu, te mărim.

Luminătoarea

Sfintei.

Să o lăudăm pe mărirea fecioare­lor, îndreptătoarea pătimitori­lor, ceea ce tuturor a deschis calea martiriului, pe Tecla cea întocmai cu Apostolii şi întâia pătimitoare.

Mărire…. Şi acum…, a Născătoarei.

Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim, stă­până, noi cei mântuiţi prin tine. Căci în chip de nespus ai născut pe Dumnezeu, Care prin Cruce a pierdut moartea, şi către Sine a tras popoare de martiri. Cu care împreună te lăudăm pe tine, Fecioară.

Laudele

Psalmul 148

vv. 7-12

Lăudaţi pe El toţi cei de pe pământ; balaurii şi toate adâncurile; focul, grindina, zăpada, gheaţa, viforul, toate îndepliniţi cuvântul Lui; munţii şi toate dealurile, pomii cei roditori şi toţi cedrii; fiarele şi toate animalele cele care se târăsc şi păsările cele zburătoare. Împăraţii pământului şi toate popoarele, căpeteniile şi toţi judecătorii pământului. Tinerii şi fecioarele, bătrânii cu tinerii.

Mărire…, glasul al IV-lea.

De nevoinţa ta cea mai presus de fire, întîia martiră a lui Hristos, nu numai neamurile oamenilor s-au minunat, ci şi fiarele cele sălbatice s-au înspăi­mântat. Văpăile focului nu le-ai simţit, frumoasă Fecioară Te­cla, pentru dragostea mirelui tău Hristos. Că lepădându-te de cele lumeşti, ai pătimit pentru El, ca să câştigi fericirea cea cerească, rugându-te cu în­drăznire pentru sufletele noastre.

Şi acum…, a Născătoarei:

Cu ploaia Preasfântului Spirit, răcoreşte cugetul meu, Prea­curată, ceea ce ai născut pică­tura cea nemăsurată, pe Hris­tos, Care cu îndurările Sale şterge fărădelegile oamenilor. Usucă izvorul patimilor şi mă învredniceşte pârâului celui totdeauna viu, Preacurată Fecioară.

Apoi :

Doxologia mică

Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire. Te lăudăm, Te binecuvântăm, ne închinăm Ţie, Te mărim pe Tine, Îţi mulţumim Ţie pentru mărirea Ta cea mare. Doamne, Împărate ceresc, Dumnezeule, Părinte atotţinătorule, Doamne, Fiule, Unule-Născut, Isuse Hristoase şi Spirite Sfinte. Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui, Cel ce ridici păcatul lumii, îndură-Te de noi, Cel ce ridici păcatele lumii. Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui, şi  Te îndură de noi. Că Tu eşti Unul Sfânt, Tu eşti Unul Domn Isus Hristos, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin. În toate zilele Te voi binecuvânta şi voi lăuda numele Tău în veac şi în veacul veacului. Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim. Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.

Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am sperat în Tine.Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale (de 3 ori). Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă din neam în neam. Eu am zis: Doamne, îndură-Te de mine , vindecă sufletul meu, că Ţi-am greşit Ţie. Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu.Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină. Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe Tine. Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim. Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.

Fie Doamne mila Ta spre noi, precum am sperat întru Tine. Binecuvântat eşti Doamne, învaţă-ne pe noi îndreptările Tale. Binecuvântat eşti Stăpâne, întelepteşte-mă cu îndreptările Tale. Binecuvântat eşti Sfinte, luminează-mă cu îndreptările Tale. Doamne, mila Ta este în veac; lucrările mânilor Tale nu le trece cu vederea. Ţie Ţi se cuvine laudă, Ţie Ţi se cuvine cântare, Ţie mărire Ţi se cuvine: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.

Stihoavna laudelor

Stih: Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită pe poporul tău, şi casa părintelui tău.

Stihiră, glasul al II-lea.

Veniţi, iubitorilor de chinuri, să onorăm pe lauda fecioarelor, pe Tecla întâia martiră ; căci ea a călcat luptele duşmanilor şi împlinind învingeri, ca o demnă s-a încununat. Pentru aceea se roagă, mult-chinuita, ca de nevoi şi de condamnarea cea viitoare să fie mântuiţi cei ce cu credinţă şi cu dragoste celebrează amintirea ei.

Mărire… ., Şi acum …, a Născătoarei, asemenea.

Altă scăpare şi turn de putere şi zid neînvins cu adevărat nu avem, fără numai pe tine, Prea­curată ; şi către tine scăpăm şi ţie strigăm : Stăpână, ajută ca să nu pierim ; arată darul tău la toţi şi mărirea puterniciei şi lauda îndurării tale.

Apoi :

Bine este a ne mărturisi Domnului şi a cânta numele Tău, Preaînalte, a vesti dimineaţa mila Ta şi adevărul Tău în toată noaptea.

 

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, îndură-Te de noi. Amin!