Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, îndură-Te de noi. Amin!
Împărate ceresc, Mângâietorule. Spirite al adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te aşează întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinarea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Amin.
Apoi alternativ:
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire. (de 3 ori)
Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta. (de 2 ori)
Psalmul 62.
Dumnezeule, Dumnezeul meu, pe Tine Te caut dis-de-dimineaţă. Însetat-a de Tine sufletul meu, suspinat-a după Tine trupul meu, în pământ pustiu şi neumblat şi fără de apă. Aşa în locul cel sfânt m-am arătat Ţie, ca să văd puterea Ta şi gloria Ta. Că mai bună este mila Ta decât viaţa; buzele mele Te vor lăuda. Aşa Te voi binecuvânta în viaţa mea şi în numele Tău voi ridica mâinile mele. Ca de măduvă şi de grăsime să se sature sufletul meu şi cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea. Mi-am adus aminte de Tine în aşternutul meu, în dimineţi am cugetat la Tine, că ai fost ajutorul meu şi sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura. Lipitu-s-a sufletul meu de Tine şi pe mine m-a sprijinit dreapta Ta. Iar ei în deşert au căutat sufletul meu, intra-vor în cele mai de jos ale pământului; da-se-vor în mâinile sabiei, pradă vulpilor vor fi. Iar împăratul se va veseli de Dumnezeu; lăuda-se-va tot cel ce se jură întru El, că s-a astupat gura celor ce vorbesc nedreptăţi.
Şi iarăşi: În revărsatul zorilor m-am gândit la tine, că ai fost ajutorul meu, şi sub acoperemântul aripilor tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de tine sufletul meu,
şi dreapta ta m-a sprijinit.
Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule. de 3 ori
Rugăciunea 3.
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile tale; învaţă-ne pe noi, Dumnezeule, dreptatea ta, poruncile tale, şi îndreptările tale; luminează ochii minţii noastre, ca să nu adormim vreodată în păcate spre moarte; risipeşte toată negura de pe inimile noastre; dăruieşte-ne nouă soarele dreptăţii, şi nevătămată păzeşte viaţa noastră, cu pecetea sfântului tău Spirit; îndreptează paşii noştri în calea păcii; dă-ne, să vedem zorile zilei şi ziua întru bucurie, ca să-ţi înălţăm rugăciunile de dimineaţa. – Că a ta este stăpânirea, şi a ta este împărăţia, şi puterea, şi mărirea, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururi, şi în vecii vecilor. Amin.
Şi îndată cântăm, pe glasul de rând sau citim:
Aliluia (de 3 ori)
Din timpul nopţii aleargă spiritul meu către Tine Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile Tale pe pământ.
Dreptate vă învăţaţi toţi cei ce locuiţi pe pământ.
Pizmuire va cuprinde pe poporul cel neînvăţat şi acum focul pe cei potrivnici va mânca.
Adaugă lor rele, Doamne, adaugă rele celor măriţi ai pământului.
Aliluia.
Troparele Treimice, glasul 1
Cu trupeşti închipuiri, către mintea cea netrupescă şi fără materie a Puterilor celor fără de trup ridicându-se, şi prin cântare întreit-sfântă a Dumnezeirii cele în trei ipostasuri primind strălucire, ca heruvimii să strigăm către Unul Dumnezeu: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeul nostru; cu puterea Crucii Tale, îndură-Te de noi.
Mărire…
Cu toate Puterile cereşti, ca heruvimii să strigăm celui ce este întru cei de sus, întreit-sfântă laudă înălţându-I: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeul nostru; pentru rugăciunile tuturor sfinţilor Tăi, îndură-Te de noi.
Şi acum…
Sculându-ne din somn, cădem către Tine, Bunule, şi cântare îngerească strigăm Ţie, Puternice: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeul nostru; pentru Născătoarea de Dumnezeu, îndură-Te de noi.
Psalm din catismele zilei.
Psalmul 77
Al lui Asaf.
1-40
1. Luaţi aminte, poporul meu, la legea mea, plecaţi urechile voastre spre cuvintele gurii mele. Deschide-voi în pilde gura mea, spune-voi cele ce au fost dintru început, câte am auzit şi am cunoscut şi câte părinţii noştri ne-au învăţat. Nu s-au ascuns de la fiii lor, din neam în neam, vestind laudele Domnului şi puterile Lui şi minunile pe care le-a făcut. Şi a ridicat mărturie în Iacob şi lege a pus în Israel; câte a poruncit părinţilor noştri ca să le arate pe ele fiilor lor, ca să le cunoască neamul ce va să vină, fiii ce se vor naşte şi se vor ridica, şi le vor vesti fiilor lor, ca să-şi pună în Dumnezeu speranţa lor şi să nu uite binefacerile lui Dumnezeu şi poruncile Lui să le ţină, ca să nu fie ca părinţii lor neam îndărătnic şi răzvrătit, neam care nu şi-a îndreptat inima sa şi nu şi-a încredinţat lui Dumnezeu spiritul său. Fiii lui Efraim, arcaşi înarmaţi, au întors spatele în zi de război. N-au păzit legământul lui Dumnezeu şi în legea Lui n-au vrut să umble. Şi au uitat bine facerile Lui şi minunile Lui, pe care le-a arătat lor, minunile pe care le-a făcut înaintea părinţilor lor în pământul Egiptului, în câmpia Taneos. Despicat-a marea şi i-a trecut pe ei; au stat apele ca un zid; i-a povăţuit pe ei cu nor ziua şi toată noaptea cu lumină de foc; a despicat piatră în pustie şi i-a adăpat pe ei cu bogăţie de apă. Scos-a apă din piatră şi au curs apele ca nişte râuri. Dar ei încă au greşit înaintea Lui, amărât-au pe Cel Preaînalt, în loc fără de apă. Şi au ispitit pe Dumnezeu în inimile lor, cerând mâncare sufletelor lor. Şi au vorbit împotriva lui Dumnezeu şi au zis: «Va putea, oare, Dumnezeu să pregătească masă în pustiu?» Pentru că a lovit piatra şi au curs ape şi pâraiele s-au umplut de apa ! «Oare, va putea da şi pâine, sau va putea întinde masă poporului Său?» Pentru aceasta a auzit Domnul şi S-a mâniat şi foc s-a aprins peste Iacob şi mânie s-a urcat peste Israel. Căci n-au crezut în Dumnezeu, nici n-au sperat în mântuirea Lui. Şi a poruncit norilor de deasupra şi uşile cerului le-a deschis şi a plouat peste ei mană de mâncare şi pâine cerească le-a dat lor. Pâine îngerească a mâncat omul; bucate le-a trimis lor din destul. Poruncit-a El, din cer, vânt dinspre răsărit şi a adus cu puterea Lui vânt dinspre miazăzi. Şi a plouat peste ei ca pulberea cărnuri şi ca nisipul mării păsări zburătoare, şi au căzut în mijlocul taberei lor, împrejurul corturilor lor. Şi au mâncat şi s-au săturat foarte şi pofta lor şi-au împlinit-o. Nimic nu le lipsea din cele ce pofteau şi mâncarea le era încă în gura lor, când mânia lui Dumnezeu s-a ridicat peste ei şi a ucis pe cei sătui ai lor şi pe cei aleşi ai lui Israel i-a doborât. Cu toate acestea încă au mai păcătuit şi n-au crezut în minunile Lui. Şi s-au stins în deşertăciune zilele lor şi anii lor degrabă. Când îi ucidea pe ei, îl căutau şi se întorceau şi reveneau la Dumnezeu. Şi şi-au adus aminte că Dumnezeu este ajutorul lor şi Dumnezeul Cel Preaînalt este Răscumpărătorul lor. Dar L-au înşelat pe El, cu gura lor şi cu limba lor L-au minţit.
Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule. de 3 ori.
Sedealna,
glasul al 3-lea.
Astăzi Lazăr murind se îngroapă şi-l jelesc rudele; iar Tu, ca un cunoscător mai înainte şi Dumnezeu, ai prorocit pătimirea lui, zicând Apostolilor: Dar acum merg să înviez pe cel ce l-am zidit. Pentru aceasta toţi strigăm Ţie: Mărire tăriei puterii Tale.
Mărire…, Şi acum…, a Crucii şi a Născătoarei.
Cea curată şi maica Ta, Hristoase, care nu ştie de nuntă, văzându-Te mort spânzurat pe lemn, tânguindu-se ca o maică, a zis: Ce Ţi-a răsplătit Ţie mulţimea iudaică cea fără de lege şi nemulţumitoare care s-a bucurat de darurile Tale cele multe şi mari, Fiul meu? Laud plecăciunea Ta cea dumnezeiască.
CUVÂNTUL VII: PLÂNSUL CARE PRODUCE BUCURIE
Sfântul Ioan Scărarul
14
Întru începuturi, cunoscând pruncul pe tatăl său, este cuprins de nesfârşită bucurie. Când mai apoi însă, potrivit iconomiei divine, el se îndepărtează şi din nou se întoarce, copilul devine plin şi de bucurie şi de întristare; de bucurie văzând pe cel dorit, de întristare fiind lipsit atâta vreme de frumuseţea frumuseţilor. O mamă se ascunde dinaintea pruncului, dar acesta o caută cu durere până ce o găseşte; iar ea, bucurându-se, îl învaţă să nu se despartă niciodată de ea, ci mai mult îi aprinde dragostea pentru ea. ,,Cine are urechi de auzit, să audă”, zice Domnul (Luca 14, 35).
Unui osândit care i-a primit sentinţa de condamnare la moarte nu-i mai arde să privească spectacolele de teatru. Cel ce cu adevărat plânge nu va mai lua seama vreodată la desfătare, la mărire, la mânie, ori la furie. Plânsul constituie durerea profundă a sufletului ce s-a pocăit, care adaugã zilnic o durere lângă alte dureri, fiind ca şi femeia în chinurile naşterii.
Drept şi sfânt este Domnul; pe cel ce cu chibzuinţă se sihăstreşte, tot cu chibzuinţa se semeţeşte; pe cel ce cu chibzuinţă se supune, în fiecare zi îl veseleşte Cel care nu urmează sincer unul din aceste două feluri de vieţuire este lipsit de darul lacrimilor.
Alungă de la tine pe diavolul care se apropie de tine când te afli întru plângere, şoptindu-ţi că Dumnezeu este neîndurător şi nemilostiv. Observă-l cu atenţie şi vei descoperi că acelaşi, înainte de a te fi tras în păcat, numea pe Dumnezeu iubitor de oameni, milostiv si îndurător.
Plânsul neîncetat dă naştere la obişnuinţă, dispoziţie permanentã a sufletului; trecând apoi în simţirea inimii, cu greu ne mai poate fi luat.
Psalmul 50
Vv 9-11
Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, spăla-mă-vei şi mai mult decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le.
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu mântuieşte-ne pe noi :
Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul L-ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Imediat :
Luca 1, 48-49
Că mi-a făcut lucruri mărite cel puternic şi sfânt este numele lui. Mila lui este din neam în neam spre cei care se tem de El.
Apoi: Cântarea a IX-a :
Lacrimi de îngropare varsă surorile lui Lazăr, văzând astăzi pe fratele lor sub piatra cea grea; iar Tu, Hristoase al meu, arătând aceasta de departe, ai zis Apostolilor Tăi: Mă bucur pentru voi că nu am fost de faţă cu trupul acolo.
Iarăşi vine Hristos la Tine, Iudee ucigaşă, dorind să împlinească patima cea mântuitoare ca un Dumnezeu, pe Care Îl căutai să-L ucizi cu pietre. Iată se apropie, de Sineşi fiind chemat, să fie omorât de tine, ca să ne mântuiască pe noi.
Mărire…, a Treimii:
Dumnezeirea este Unime şi Treime; o, ce întoarcere minunată! Unită după fiinţă, este împărţită deosebit după feţe; că netăiată fiind, se taie; una fiind se întreieşte. Aceasta este Tatăl şi Fiul şi Spiritul cel viu, Ea care păzeşte toate.
Şi acum…, a Născătoarei:
Cine a auzit să fie vreo Fecioară născătoare de prunc şi Maică fără de bărbat? Marie, tu săvârşeşti minunea aceasta. Dar spune-mi, în ce chip? Nu cerceta adâncurile dumnezeieştii mele naşteri; aceasta este foarte adevărată, dar înţelegerea este mai presus de mintea omenească.
După care se cântă sau se recită :
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Apoi:
Luminătoarea:
Cel ce răsari lumina, Doamne, curăţeşte sufletul meu de tot păcatul, cu puterea Crucii Tale, şi mă mântuieşte.
Psalmul 148
vv. 13-14
Să laude numele Domnului, că numai numele Lui s-a înălţat. Lauda Lui pe pământ şi în cer. Şi va înălţa puterea poporului Său. Cântare tuturor cuvioşilor Lui, fiilor lui Israel, poporului care se apropie de El.
Doxologia mică
Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire. Te lăudăm, Te binecuvântăm, ne închinăm Ţie, Te mărim pe Tine, Îţi mulţumim Ţie pentru mărirea Ta cea mare. Doamne, Împărate ceresc, Dumnezeule, Părinte atotţinătorule, Doamne, Fiule, Unule-Născut, Isuse Hristoase şi Spirite Sfinte. Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui, Cel ce ridici păcatul lumii, îndură-Te de noi, Cel ce ridici păcatele lumii. Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui, şi Te îndură de noi. Că Tu eşti Unul Sfânt, Tu eşti Unul Domn Isus Hristos, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin. În toate zilele Te voi binecuvânta şi voi lăuda numele Tău în veac şi în veacul veacului. Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim. Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am sperat în Tine.Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale (de 3 ori). Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă din neam în neam. Eu am zis: Doamne, îndură-Te de mine , vindecă sufletul meu, că Ţi-am greşit Ţie. Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu.
Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină. Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe Tine. Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim. Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie Doamne mila Ta spre noi, precum am sperat întru Tine. Binecuvântat eşti Doamne, învaţă-ne pe noi îndreptările Tale. Binecuvântat eşti Stăpâne, întelepteşte-mă cu îndreptările Tale. Binecuvântat eşti Sfinte, luminează-mă cu îndreptările Tale. Doamne, mila Ta este în veac; lucrările mânilor Tale nu le trece cu vederea. Ţie Ţi se cuvine laudă, Ţie Ţi se cuvine cântare, Ţie mărire Ţi se cuvine: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Stihoavna laudelor
Stih: Umplutu-ne-am dimineaţa de mila Ta şi ne-am bucurat şi ne-am veselit în toate zilele vieţii noastre. Veselitu-ne-am pentru zilele în care ne-ai umilit, pentru anii în care am văzut rele. Caută spre robii Tăi şi spre lucrurile Tale şi îndreptează pe fiii lor. (ps. 89, 16-18)
Stihiră, glasul 1.
Israel se îmbracă cu porfiră şi cu vison, strălucind întru veşminte preoţeşti şi împărăteşti, şi îndestulându-se cu legea şi cu profeţii, se veselea în slujbele legii. Dar răstignindu-Te afară de porţi pe Tine, Făcătorule de bine, Cel ce ai sărăcit, şi lepădându-se de Tine, după ce ai înviat, Cel ce eşti pururi în sânurile lui Dumnezeu-Tatăl, însetează de picătura harului, precum şi bogatul cel nemilostiv a făcut cu Lazăr cel sărac. Că în loc de porfiră şi de vison, s-a îmbrăcat în focul cel nestins. Şi se jeleşte văzând pe poporul păgân, cel lipsit mai înainte de fărâmiturile adevărului, încălzindu-se acum în sânurile credinţei lui Avraam şi, cu porfira sângelui Tău şi cu haina botezului îmbrăcat, împreună veselindu-se şi îndulcindu-se de darurile Tale şi zicând: Hristoase, Dumnezeul nostru, mărire Ţie.
Mărire…, Şi acum…, a Crucii-Născătoarei:
Văzându-Te, Hristoase, spânzurat, ceea ce Te-a născut întru curăţie pe Tine, Care ai spânzurat pământul pe ape, Iubitorule de oameni, a strigat: Vai mie! Ce vedere minunată? Unde Ţi-a apus frumuseţea cea nemărginită, preadulcele meu Fiu? Măresc mila Ta, că pătimeşti de bunăvoie pentru toţi.
Apoi :
Bine este a ne mărturisi Domnului şi a cânta numele Tău, Preaînalte, a vesti dimineaţa mila Ta şi adevărul Tău în toată noaptea.
În Biserica măririi tale stând, în cer ni se pare că stăm, Născătoare de Dumnezeu; ceea ce eşti poarta cerească, deschide nouă uşa milostivirii tale.
Împărate ceresc, pe credincios poporul nostru păzeşte-l; credinţa întăreşte-o; pe păgâni îmblânzeşte-i; lumea în pace o păzeşte; sfântă casa acesta bine o ocroteşte; pe cei mai înainte adormiţi părinţii şi fraţii noştri în corturile drepţilor aşează-i; şi pe noi întru pocăinţă şi mărturisire ne primeşte, ca un bun şi iubitor de oameni.
Rugăciunea sfântului Efrem
Doamne şi Stăpâne al vieţii mele, nu-mi da mie spiritul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de domnie, şi al grăirii în deşert.
Iar spiritul curăţiei, al umilţinţei, al răbdării şi al dragostei dăruieşte- mi-l mie robului tău.
Aşa, Doamne împărate, dăruieşte-mi mie, ca să-mi văd greşelile mele, si să nu condamn pe fratele meu; că bine eşti cuvântat în vecii vecilor. Amin.
Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul.
Apoi imediat:
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, îndură-Te de noi. Amin!