Rugăciunea de seară, cu texte alese din oficiul Vecerniei (02.04.2015)

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, îndură-Te de noi. Amin!

Împărate ceresc, Mângâietorule. Spirite al adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le pli­neşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te aşează întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinarea şi mântuieşte, Bunule, sufle­tele noastre.

Doamne, îndură-Te de noi. (de trei ori)

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit. Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.

Veniţi să ne închinăm, şi să cădem la Împăratul nostru Dumnezeu.

Veniţi să ne închinăm, şi să cădem la Hristos Împăratul nostru Dumnezeu.

Veniţi să ne închinăm, şi să cădem la însuşi Hristos Împăratul şm Dumnezeul nostru.

Psalmul 103

Al lui David

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. Întru strălucire şi în mare frumuseţe Te-ai îmbrăcat; Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină; Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui; Cel ce pui norii urcarea Ta; Cel ce umbli peste aripile vânturilor; Cel ce faci pe îngerii Tăi spirite şi pe servii Tale flacără de foc; Cel ce ai întemeiat pământul pe întărirea lui şi nu se va clătina în veacul veacului. Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea lui; peste munţi vor sta ape. De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoşa. Se înalţă munţi şi se coboară văi, în locul în care le-ai întemeiat pe ele. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece şi nici nu se vor întoarce să acopere pământul. Cel ce trimiţi izvoare în văi, prin mijlocul munţilor vor trece ape; Adăpa-se-vor toate fiarele câmpului, asinii sălbatici setea îşi vor potoli. Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul stâncilor vor da glas. Cel ce adăpi munţii din cele mai de deasupra ale Tale, din fructul lucrurilor Tale se va sătura pământul. Cel ce răsari iarbă animalelor şi verdeaţă spre trebuinţa oamenilor; Ca să scoată pâine din pământ şi vinul care bucură inima omului; Ca să veselească faţa cu untdelemn şi pâinea inima omului o întăreşte. Sătura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-ai sădit; acolo păsările îşi vor face cuib.Locaşul cocostârcului în chiparoşi. Munţii cei înalţi adăpost cerbilor stâncile scăpare iepurilor. Făcut-ai luna spre arătarea timpurilor, soarele şi-a cunoscut apusul său. Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte, când vor ieşi toate fiarele pădurii; Puii leilor răcnesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu mâncarea lor. Răsărit-a soarele şi s-au adunat şi în culcuşurile lor se vor culca. Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa până seara. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut! S-a umplut pământul de zidirea Ta. Marea aceasta este mare şi largă; acolo se găsesc vieţuitoare nenumărate, vietăţi mici şi mari. Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca să se joace în ea. Toate de la Tine aşteaptă ca să le dai lor hrană la vreme potrivită. Dându-le Tu lor, vor aduna, deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăţi; dar întorcându-ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei spiritul lor şi se vor sfârşi şi în ţărână se vor întoarce. Trimite-vei Spiritul Tău şi se vor zidi şi vei înnoi faţa pământului. Fie gloria Domnului în veac! Se va veseli Domnul de lucrurile Sale. Cel ce priveşte spre pământ şi-l face pe el de se cutremură; Cel ce se atinge de munţi şi fumegă. Cânta-voi Domnului în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi fi. Plăcute să-I fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul. Piară păcătoşii de pe pământ şi cei fără de lege, ca să nu mai fie. Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.

Şi iarăşi: Soarele şi-a cunoscut apusul său.

Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte, Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut!

Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule. de 3 ori

Rugăciunea

            Doamne, Doamne, cel care cu palma Ta cea preacurată cuprinzi toate, care eşti îndelung răbdător cu noi toţi, şi îţi pare rău de răutăţile noastre: adu-ţi aminte de răutăţile noastre , şi de mila ta. Cercetează-ne întru bunătatea ta; şi ne dă, cu darul tău, ca şi în cealaltă vreme a zilei de acum, să scăpăm de uneltirile vicleanului cele de multe feluri, şi fără de vătămare păzeşte viaţa noastră, cu harul Spiritului Tău celui întru tot sfânt. Cu mila, şi cu iubirea de oameni a unuia-născut Fiului Tău, cu care împreună eşti binecuvântat, şi cu Preasfântul, bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit şi acum, şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.

Psalm din catisma zilei.

Psalmul 105

Aliluia.

1-24

            Lăudaţi pe Domnul, că este bun, că în veac este mila Lui. Cine va spune puterile Domnului şi cine va face auzite toate laudele Lui? Fericiţi cei ce păzesc judecata şi fac dreptate în toată vremea. Adu-Ţi aminte de noi, Doamne, în bunăvoinţa Ta faţă de poporul Tău, cercetează-ne pe noi cu mântuirea Ta, ca să vedem întru bunătăţi pe aleşii Tăi, să ne bucurăm de veselia poporului Tău şi să ne lăudăm cu moştenirea Ta. Păcătuit-am ca şi părinţii noştri, nelegiuit-am, făcut-am strâmbătate. Părinţii noştri în Egipt n-au înţeles minunile Tale, nu şi-au adus aminte de mulţimea milei Tale şi Te-au amărât când s-au suit la Marea Roşie. Dar i-a mântuit pe ei pentru numele Său, ca să facă cunoscută puterea Lui. El a certat Marea Roşie şi a secat-o şi i-a condus pe ei prin adâncul mării cu prin pustiu; El i-a scos pe ei din mâna celor ce-i urau şi i-a scăpat pe ei din mânn
duşmanului; Şi a acoperit apa pe cei ce-i asupreau pe ei, nici unul din ei n-a rămas. Şi au crezut în cuvintele Lui şi au cântat laudă Lui. Dar degrab au uitat lucrurile Lui şi n-au suferit sfatul Lui; Ci au fost cuprinşi de mare poftă în pustiu, şi au ispitit pe Dumnezeu în loc fără de apă. Şi le-a împlinit cererea lor şi a
săturat sufletele lor. Şi au mâniat pe Moise în tabără şi pe Aaron, sfântul Domnului. S-a deschis pământul şi a înghiţii  pe Datan şi a acoperit adunarea lui Abiron. Şi s-a aprins foc în adunarea lor, văpaie a ars pe păcătoşi. Şi au făcut viţel în Horeb şi s-au închinat idolului. Şi au schimbat mărirea Lui întru  asemănare de viţel care mănâncă iarbă. Au uitat pe Dumnezeu, Care i-a scăpat pe ei. Care a făcut lucruri mari în Egipt, lucruri minunate în pământul lui Ham şi înfricoşătoare în Marea Roşie. Atunci a zis să-i piardă pe ei, şi i-ar fi pierdut dacă Moise, alesul Lui, n-ar fi stat înaintea feţei Lui ca să întoarcă mânia Lui şi să nu-i piardă. Apoi ei au dispreţuit pământul cel dorit şi n-au crezut în cuvântul Lui,

Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule, de 3 ori.

Psalmul 140

Vv 1-2

Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine, auzi-mă, Doamne!

Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară, auzi-mă, Doamne!

Psalmul 141

Vv 5-7

Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă cunoască.

Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce căuta sufletul meu.

Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am: ” Tu eşti nădejdea mea, partea mea eşti în pământul celor vii” .

Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte.

Scapă-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult decât mine.

Psalmul 129

Vv. 6-8

Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii să spere Israel în Domnul.

Că la Domnul este mila şi multă mântuire la El, şi El va mântui pe Israel din toate fărădelegile lui.

Psalmul 116

Lăudaţi-L pe Domnul toate neamurile; lăudaţi-L pe El toate popoarele.

Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în veac.

Stihiră, glasul al-8-lea.

Cel ce Te porţi în chip înfricoşător pe serafimii cei de sus, Hristoase, ca un Dumnezeu şi Făcător al tuturor, Însuţi Te grăbeşti pe pământ să şezi pe mânz, Cel ce eşti după omenire ca şi noi. Betania se veseleşte, primindu-Te pe Tine, Mântuitorule; Ierusalimul se bucură, aşteptându-Te să Te primească. Moartea a pierit, simţind că era să iasă Lazăr din morţi; şi noi cu stâlpări, făcând întâmpinare cu bucurie, lăudăm puterea bunătăţii Tale, Doamne.

Mărire…, glasul al 2-lea:

Când tiranul cel prea întunecat, din cruzimea cea de fiară, te-a închis în locuri întunecoase şi bucurându-te cu spiritul ai răbdat, Părinte, amare izgoniri, cugetând la locuirea raiului, a cărui frumuseţe te-ai învrednicit acum a o vedea cu adevărat, culegând răsplătirile ostenelilor, Fericite.

Şi acum…, a Crucii-Născătoarei, acelaşi glas:

Cu întuneric s-a îmbrăcat odinioară soarele, văzându-te spânzurat pe lemn, Mântuitorule. Iar cele de dedesubtul pământului s-au spăimântat şi morţii s-au sculat, pietrele s-au despicat, şi toate cele cereşti s-au uimit; iar Fecioara cea preacurată stând lângă Crucea Ta, plângea, lăudându-Te pe Tine, Iubitorule de oameni.

Imn în onoarea Sfintei Treimi

Lumină lină a sfintei măriri a Tatălui ceresc Celui fără de moarte, a Sfântului,  Fericitului, Isuse Hristoase. Venind la apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Spirit, Dumnezeu; vrednic eşti în toata vremea să fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiule al lui Dumnezeu, Cel ce dai viaţă, pentru aceasta lumea Te măreşte.

Prochimenul, glasul al 6-lea:

Către Domnul am strigat, când m-am năcăjit, şi m-a auzit (Ps. 119, 1).

Stih: Doamne, scapă sufletul meu de buzele nedrepte şi de limba vicleană (Ps. 119,2).

Citire, din cartea Facerii (46, 1-7):

Sculându-se deci Israel cu toate câte avea, a mers la Beer-Şeba şi a adus jertfă Dumnezeului tatălui său Isaac. Atunci a zis Dumnezeu către Israel noaptea în vis: “Iacobe, Iacobe!”. Iar el a răspuns: “Iată-mă!”. Şi Dumnezeu a zis: “Eu sunt Domnul, Dumnezeul tatălui tău, nu te teme a te duce în Egipt, căci acolo am să te fac neam mare. Am să merg cu tine în Egipt Eu însumi şi tot Eu am să te scot de acolo, iar Iosif îţi va închide ochii cu mâna sa”. După aceasta s-a ridicat Iacob de la Beer-Şeba, iar fiii lui Israel au luat pe Iacob, tatăl lor, şi pe copiii lor şi pe femeile lor în căruţele pe care le trimisese Iosif ca să-l aducă. Luând deci Iacob averile sale şi toate vitele ce agonisise în pământul Canaan, a mers în Egipt împreună cu tot neamul lui. Şi a dus el împreună cu sine în Egipt pe fiii şi nepoţii săi, pe fiicele, nepoatele sale şi tot neamul său.

Apoi:

Învredniceşte-ne, Doamne, în seara aceasta fără de păcat să ne păzim. Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin. Fie Doamne mila Ta spre noi, precum am sperat întru Tine. Binecuvântat eşti Doamne, învaţă-ne pe noi îndreptările Tale. Binecuvântat eşti Stăpâne, întelepteşte-mă cu îndreptările Tale. Binecuvântat eşti Sfinte, luminează-mă cu îndreptările Tale. Doamne, mila Ta este în veac; lucrările mâinilor Tale nu le trece cu vederea. Ţie Ţi se cuvine laudă, Ţie Ţi se cuvine cântare, Ţie mărire Ţi se cuvine: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.

Stihoavna

Psalmul 122

O cântare a treptelor.

1-2

Stih: Către Tine, Cel ce locuieşti în cer, am ridicat ochii mei. Iată, precum sunt ochii robilor la mâinile stăpânilor lor, precum sunt ochii servitoarei la mâinile stăpânei sale, aşa sunt ochii noştri către Domnul Dumnezeul nostru până ce Se va îndura de noi.

Stihira, glasul al 8-lea.

Fereşte-mă, Hristoase Dumnezeule, de asemănarea cu bogatul cel nemilostiv, şi cu gândul lui cel avar, Cel ce prin crucea Ta ai făcut curăţire păcatelor noastre; fă-mă râvnitor răbdării celei mulţumitoare a lui Lazăr cel sărac; şi să nu mă înstrăinez de sânurile patriarhului Avraam, pentru mila Ta

Mărire…. Şi acum…: a Crucii-Născătoarei.

O, uimitoare minune! O, ce taină nouă! O, înfricoşătoare vedere! Zis-a Fecioara dacă Te-a văzut răstignit pe Cruce, în mijlocul a doi tâlhari, pe Tine Cel fără durere în chip minunat Te-a născut; şi a plâns, zicând: Vai mie, preaiubite Fiule! Cum Te-a pironit pe Cruce mulţimea cea cumplită şi nemulţumitoare.

Rugăciunea lui Simeon, primitorul de Dumnezeu (Luca II, 29-30):

Acum liberează pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace; că au văzut ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor: lumină spre descoperirea neamurilor şi mărirea poporului Tău Israel.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, îndură-Te de noi. (de trei ori)

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, îndură-Te de noi. Doamne curăţă păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, îndură-Te de noi. (de trei ori)

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit. Şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vină împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă păcatele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuieşte de cel rău.

Tropar, glasul al 5-lea.

Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti Tu între femei, şi binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pe Hristos Mântuitorul sufletelor noastre.

Apoi:

Împărate ceresc, pe credincios poporul no­stru păzeşte-l; credinţa întăreşte-o; pe pă­gâni îmblânzeşte-i; lumea în pace o păzeşte; sfântă casa acesta bine o ocroteşte; pe cei mai înainte adormiţi părinţii şi fraţii noştri în corturile drepţilor aşează-i; şi pe noi întru pocăinţă şi mărturisire ne primeşte, ca un bun şi iubitor de oameni.

Rugăciunea sfântului Efrem

Doamne şi Stăpâne al vieţii mele, nu-mi da mie spiritul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de domnie, şi al grăirii în deşert.

Iar spiritul curăţiei, al umilţinţei, al răbdării şi al dragostei dăruieşte-mi-l mie robului tău.

Aşa, Doamne împărate, dăruieşte-mi mie, ca să-mi văd greşelile mele, si să nu condamn pe fratele meu; că bine eşti cuvântat în vecii vecilor. Amin.

Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul.

Apoi:

Preasfântă Treime, Stăpânie de o fiinţă, Împărăţie nedespărţită, Ceea ce eşti pricina tuturor bunătăţilor, fii binevoitoare şi mie păcătosului; întăreşte şi înţelepţeşte inima mea şi sterge toată întinarea mea. Luminează gândul meu, ca totdeauna să Te măresc şi să Te laud şi să mă închin Ţie şi să zic: Unul Sfânt, Unul Domn Isus Hristos, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.

Apoi imediat:

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, îndură-Te de noi. Amin!