Rugăciunea de dimineaţă, cu texte alese din oficiul Utreniei (22.02.2015)

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase,  Dumnezeul nostru, îndură-Te de noi. Amin!

Împărate ceresc, Mângâietorule. Spirite al adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le pli­neşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te aşează întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinarea şi mântuieşte, Bunule, sufle­tele noastre.

Apoi alternativ:

Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire. (de 3 ori)

Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta. (de 2 ori)

Psalmul 20

A lui David.

Doamne, întru puterea Ta se va veseli împăratul şi întru mântuirea Ta se va bucura foarte. După dorirea inimii lui i-ai dat lui, şi de voia buzelor lui nu l-ai lipsit pe el. Că l-ai întâmpinat pe el cu binecuvântările bunătăţii, pus-ai pe capul lui cunună de piatră scumpă. Viaţă a cerut de la Tine şi i-ai dat lui lungime de zile în veacul veacului. Mare este mărirea lui întru mântuirea Ta, glorie şi mare cuviinţă vei pune peste el. Că îi vei da lui binecuvântare în veacul veacului, îl vei veseli pe el întru bucurie cu faţa Ta. Că împăratul speră în Domnul şi întru mila Celui Preaînalt nu se va clinti. Mâna Ta se află peste toţi duşmanii Tăi, dreapta Ta să afle pe toţi cei ce Te urăsc pe Tine. Îi vei pune pe ei ca un cuptor de foc în vremea arătării Tale; Domnul întru mânia Sa îi va tulbura pe ei, şi-i va mânca pe ei focul. Rodul lor de pe pământ îl vei pierde şi sămânţa lor dintre fiii oamenilor. Că au gândit rele împotriva Ta, au cugetat sfaturi care nu vor putea să stea. Că îi vei pune pe ei pe fugă şi cu arcul Tău vei ţinti capul lor. Înalţă-Te, Doamne, întru tăria Ta, cânta-vom şi vom lăuda puterile Tale.

Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule. de 3 ori

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este, cel care vine în numele Domnului. – Cu stihurile lui:

Stih 1. Lăudaţi-L pe Domnul, şi che­maţi numele lui cel sfânt .

Stih 2. Toate neamurile m-au înconju­rat, şi în numele Domnului le-am învins.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este, cel care vine în numele Domnului.

Troparul Învierii,

glasul al 4-lea.

Predicarea Învierii cea luminată a înţelegând-o de la înger învăţăcelele Domnului, şi lepădând neascultarea strămoşilor, Apostolilor, lăudându-se, au zis: prădatu-s-a moartea, sculatu-S-a Hristos Dumnezeu, dăruind lumii mare milă.

Mărire… Şi acum…, al Născătoarei.

Taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută, prin tine, Născătoare de Dumne­zeu, celor de pe pământ s-a arătat; Dumnezeu întru unire neameste­cată întrupându-Se, şi Crucea de bună voie pen­tru noi răbdând; prin care înviind pe cel întâi-zidit, a mântuit din moarte sufletele noastre.

Psalm din catismele zilei

Psalmul 19

A lui David.

Să te audă Domnul în ziua amărăciunii şi să te apere numele Dumnezeului lui Iacob. Trimită ţie ajutor din locaşul Său cel sfânt şi din Sion să te sprijine pe tine. Amintească tot sacrificiul tău şi arderea de tot a ta bineplăcută să-I fie. Dea ţie Domnul după inima ta şi tot sfatul tău să-l plinească. Bucura-ne-vom de mântuirea ta şi întru numele Dumnezeului nostru ne vom mări. Plinească Domnul toate cererile tale. Acum am cunoscut că a mântuit Domnul pe unsul Său, cu puterea dreptei Sale. Îl va auzi pe el din cerul cel sfânt al Lui. Unii se laudă cu căruţele lor, alţii cu caii lor, iar noi ne lăudăm cu numele Domnului Dumnezeului nostru. Aceştia s-au împiedicat şi au căzut, iar noi ne-am ridicat şi ne-am îndreptat. Doamne, mântuieşte pe împăratul şi ne auzi pe noi, în orice zi Te vom chema.

Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule. de 3 ori

Sedealna.

Glasul al 4-lea.

Privind intrarea mormântului şi nerăbdând strălucirea îngerului, femeile purtătoare de mir, s-au mirat cu cutremur, zicând: oare a fost furat Cel care a deschis tâlharului raiul? Oare S-a ridicat Cel ce şi mai înainte de patimă a vestit învierea? Cu adevărat a înviat Hristos Dumnezeu, dăruind celor din iad viaţă şi înviere.

Polieleul

La râul Babilonului.

Psalmul 136

Aliluia.

La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns când ne-am adus aminte de Sion. Aliluia.  În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Aliluia.  Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: «Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!» Aliluia.  Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? Aliluia.  Dacă te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Aliluia.  Să se lipească limba mea de gâtul meu de nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele. Aliluia. Adu-Ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: «Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!» Aliluia.  Fiica Babilonului, ticăloasa! Aliluia.  Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. Aliluia. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi copiii tăi de piatră. Aliluia.

Omilii la Hexameron.  Sfântul vasile cel mare

Omilia 1

„La început Dumnezeu a făcut cerul şi pământul”

I

Pentru cel care vrea să vorbească despre întocmi­rea lumii, potrivit este să pună, înainte de a-şi începe cuvântul, începutul care stă la temelia ordinii celor ce se văd în lume. Că nu trebuie să vorbeşti de face­rea cerului şi a pământului ca de o întocmire făcută de la sine, aşa cum şi-au închipuit unii, ci ca de o lucrare ce-şi are pricina de la Dumnezeu. Care auz este vrednic, oare, de măreţia celor ce au să fie spuse ? Cât de pregătit se cade să fie, oare, sufletul care are de întâmpinat auzirea unor astfel de  măreţii ? Trebuie să fie curăţit de patimile trupului, să nu fie întunecat de grijile lumeşti, să-i placă să să-i fie dragă cercetarea şi să se uite împrejurul lui, de unde ar putea căpăta vreun gând vrednic de Dumnezeu. Dar, înainte de a cerceta înţelesul cel adevărat al cuvintelor Scripturii, înainte de a afla cât de adânc este sensul acestor puţine cuvinte ale Cărţii Facerii,  să ne aducem aminte de cel ce ne-a vorbit de facerea lumii.

Aşadar Moise, care a fost învrednicit, la fel cu în­gerii, să vadă pe Dumnezeu faţă către faţă, el ne istoriseşte cele pe care le-a auzit de la Dumnezeu. Să as­cultăm, dar, cuvintele adevărului, grăite „nu în cu­vinte de înduplecare ale înţelepciunii omeneşti”, ci în cuvintele de învăţătură ale Spiritului”, care nu au scopul să aducă laudă de la cei ce le ascultă, ci mân­tuire celor ce sunt instruiţi de ele.

Binecuvântările învierii.

Stih: Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Adunarea îngerească s-a mirat, văzându-te pe  tine  între cei  morţi  socotit fiind,  şi puterea morţii stricând, Mântuitorule, şi îm­preună cu tine pe Adam ridicându-l, şi din iad pe toţi eliberându-i.

Pentru ce, din compătimire, miruri cu la­crimi amestecaţi, o învăţăcele? grăit-a îngerul, cel ce a strălucit în mormânt, către Purtătoarele de mir; vedeţi voi mormântul, şi cunoaşteţi, că Mântuitorul din mormânt a înviat.

Foarte de dimineaţă Purtătoarele de mir au alergat la  mormântul  tău,  tânguindu-se; ci înaintea lor a stat îngerul, şi a zis: vremea tânguirii a trecut, nu plângeţi, ci spuneţi Apostolilor învierea.

Purtătoarele de mir femei, cu miruri ve­nind la mormântul tău, Mântuitorule, au plâns; iar îngerul către dânsele a grăit zicând: Pentru ce socotiţi cu cei morţi pe cel viu? Că a înviat din mormânt, ca un Dumnezeu.

Mărire – A Treimii.

Închinămu-ne Tatălui, şi Fiului acestuia, şi Spiritului celui sfânt: Sfintei Treimi întru o fiinţă, cu Serafimii strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Doamne.

Şi acum – A Născătoarei de Dumnezeu.

Pe Dătătorul de viaţă născându-l, Fecioară, de păcat pe Adam l-ai mântuit, şi bucu­rie Evei, în locul întristării, ai dăruit; şi pe cei căzuţi din viaţă la aceeaşi i-a îndreptat: cel ce  s-a  întrupat din tine,  Dumnezeu  şi  om.

Aliluia, Aliluia, Aliluia. Mărire ţie, Dumnezeule.

Ipacoiul

Mai înainte alergând femeile purtătoare de mir, au vestit Apostolilor, cele despre învierea Ta cea minunată, Hristoase, că ai înviat ca un Dumnezeu, dăruind lumii mare milă.

AntifonuI 2

Strigat-am către Tine, Doamne, cu căldură, din adâncul sufletului meu; şi să-mi fie spre ascultare dumnezeieştile Tale urechi.

Tot cel care şi-a pus speranţa în Domnul, este mai presus decât toţi cei care-l întristează.

Mărire… Şi acum …

Prin Sfântul Spirit izvorăsc izvoarele harului, care adapă toată făptura spre rodire de viaţă.

Prochimenul

Scoală- Te, Doamne, ajută-ne, şi ne mântuieşte, pentru mărirea numelui Tău (ps. 43, 28)

cu stihul: Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit şi părinţii noştri ne­-au spus nouă (ps. 43, 1)

Citire din Evanghelia după sfântul Luca: (29, 1-12)

În ziua cea dintâi a săptămânii, foarte de dimineaţă, au venit femeile la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră. Şi au găsit piatra răsturnată de pe mormânt. Şi intrând, nu au găsit trupul Domnului Isus. Şi fiind ele încă nedumerite de aceasta, iată doi bărbaţi au stat înaintea lor, în veşminte strălucitoare. Şi înfricoşându‑se ele şi plecându‑şi feţele la pământ, au zis aceia către ele: De ce căutaţi pe Cel viu între cei morţi? Nu este aici, ci S‑a sculat. Aduceţi‑vă aminte cum v‑a vorbit, fiind încă în Galileea, zicând că Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoşi şi să fie răstignit, iar a treia zi să învieze. Şi ele şi‑au adus aminte de cuvintele Lui. Şi întorcându‑se de la mormânt, au vestit toate acestea celor unsprezece şi tuturor celorlalţi. Iar ele erau: Maria Magdalena şi Ioana şi Maria lui Iacov şi celelalte împreună cu ele, care ziceau către Apostol acestea. Şi cuvintele acestea au părut înaintea lor ca o aiurare şi nu le‑au crezut. Şi Petru, sculându‑se, a alergat la mormânt şi, plecându‑se, a văzut giulgiurile singure zăcând. Şi a plecat, mirându‑se în sine de ceea ce se întâmplase.

 

Imediat:

Învierea lui Hristos văzând, să ne închi­năm sfântului Domn, lui Isus unuia celui fără de păcat. Crucii tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă învierea ta o lăudăm şi o preamărim. Că tu eşti Dumnezeul nostru: afară de tine pe altul nu ştim, numele tău numim. Veniţi toţi credincioşii, să ne în­chinăm sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit, prin Cruce, bucurie în toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lău­dăm învierea lui: că răstignire răbdând pen­tru noi, cu moartea pe moarte a stricat.

Mărire – glasul al 8-lea.

Uşile pocăinţei deschide-mi mie, Dătătorule de viaţă; căci aleargă spiritul meu la Biserica Ta cea sfântă, purtând locaşul trupului cu totul întinat. Ci ca un Milostiv curăţeşte-l cu îndurarea Ta.

Şi acum –

În cărările mântuirii îndreaptă-mă, Născătoare de Dumnezeu, căci cu păcate grozave mi-am întinat sufletul şi cu lenevire mi-am cheltuit toată viaţa mea; ci cu rugăciunile tale, Preacurată, spală-mă de toată necurăţia.

Stih, glas 6. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila ta, şi după mulţimea îndurărilor tale şterge fărădelegea mea.

Şi stihira:

 La mulţimea faptelor mele cele rele, cugetând eu ticălosul, mă cutremur de înfricoşătoarea zi a judecăţii; ci îndrăznind spre mila îndurării Tale, ca David îţi strig Ţie: miluieşte-mă, Dumnezeule după mare mila Ta.

Imediat :

Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul L-ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Luca 1, 46

Măreşte suflete al meu pe Domnul, şi spiritul meu tresaltă de bucurie în Dumnezeu, Mântuitorul meu.

Apoi Cântarea a IX-a : Irmos.

Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinţă oamenilor, spre Care nu îndrăznesc să privească cetele înge­reşti. Iar prin tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul Întrupat; pe Care, mărindu-L cu oştirile cereşti, pe tine te fericim.

Mărire … Şi acum …

Îndrăznesc spre mulţimea milei Tale, Hristoase Mântuitorule, şi spre sângele dumnezeieştii Tale coaste, prin care ai sfinţit firea ome­nească, şi celor ce Îţi servesc Ţie, Bunule, le-ai deschis uşile raiului, pe care mai înainte le-a încuiat Adam.

Sfânt este  Domnul Dumnezeul nostru.  (de 2 ori)

Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru, şi vă închinaţi aşternutului picioarelor lui: că sfânt este Domnul.

Luminătoarea Învierii .

Cu fapte bune luminându-ne, să vedem pe bărbaţii, care stau la mormântul cel de viaţă purtător, în veşminte străluci­toare, şi pe purtătoarele de mir plecându-şi faţa la pământ; învierea celui care stăpâneşte cerurile să o cunoaştem, şi la viaţa cea în mormânt să alergăm cu Petru, şi de ceea ce s-a făcut minunându-ne, să aşteptăm, să vedem pe Hristos.

Mărire …

Porunca Ta, Doamne, nu am ascultat-o eu, ticălosul, şi golit fiind de mărirea Ta, vai mie, m-am umplut de ruşine, şi din desfătarea raiului m-am îndepărtat; îndurate Bunule, miluieşte-mă pe mine cel lipsit, după dreptate, de a Ta bunătate.

Şi acum …

Îndepărtaţi fiind, Doamne, din rai mai înainte pentru mâncarea cea din lemn, iarăşi ne-ai adus pe noi prin Crucea şi prin patima Ta, Mântuitorule şi Dumnezeul meu. Prin care întăreşte-ne să sfârşim Postul, cu cuvioasă curăţie, şi să ne închinăm dumnezeieştii Învieri, Paştilor celor mântuitoare; cu ru­găciunile celei ce Te-a născut pe Tine.

Apoi: Laudele.

Toată suflarea să laude pe Domnul.

Lăudaţi pe Domnul din ceruri.

Lăudaţi-l pe el întru cele de sus.

Ţie se cu­vine cântare, Dumnezeule.

Scoală-te, Doamne Dumnezeul meu, înalţe-se mâna ta: nu uita de săracii tăi până la sfârşit.

Stihiră, glasul al 4-lea.

Moarte ai primit cu trupul, dându-ne nouă nemurire, Mântuitorule; şi în mormânt Te-ai sălăşluit, ca să ne eliberezi pe noi din iad, împreună înviindu-ne cu Tine, pătimind cu adevărat ca un om, dar înviind ca un Dumnezeu. Pentru aceasta, cântăm: mărire Ţie, Dătătorule de viaţă Doamne, Unule, Iubitorule de oameni.

Mărire…, glasul al 6-lea.

Sosit-a vremea, începutul luptelor celor spirituale, biruinţa cea împotriva demonilor, înfrânarea cea înarmată, diadema îngerilor, în­drăznirea cea către Dumnezeu. Că prin aceasta Moise s-a făcut vor­bitor cu Ziditorul, şi nevăzut a pri­mit glas în urechile lui. Doamne, prin aceasta învredniceşte-ne şi pe noi să ne închinăm patimilor Tale şi sfintei Învieri, ca un iubitor de oameni.

Şi acum…,

Preabinecuvântată eşti, Născătoare de Dumnezeu Fecioară. Căci, prin Cel care S-a întrupat din tine, iadul s-a robit, Adam s-a chemat, blestemul s-a pierdut, Eva s-a eliberat, moartea a fost omorâtă şi noi am înviat. De aceea, cântând, strigăm: binecuvântat eşti, Hristoase Dumnezeule, Cel care aşa ai binevoit, mărire Ţie.

Doxologia mare

Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire. Te lăudăm, Te bincuvântăm, ne închinăm Ţie, Te mărim pe Tine, Îşi mulţumim Ţie pentru gloria Ta cea mare. Doamne, Împărate ceresc, Dumnezeule, Părinte atotţiitorule, Doamne, Fiule, Unule-Născut, Isuse Hristoase şi Spirite Sfinte.Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui, Cel ce ridici păcatul lumii, îndură-Te de noi, Cel ce ridici păcatele lumii.Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui, şi  Te îndură de noi. Că Tu eşti Unul Sfânt, Tu eşti Unul Domn Isus Hristos, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.

În toate zilele Te voi binecuvânta şi voi lăuda numele Tău în veac şi în veacul veacului.Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim.Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.

Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am sperat în Tine. Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale (de 3 ori). Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă din neam în neam. Eu am zis: Doamne, îndură-Te de mine , vindecă sufletul meu, că Ţi-am greşit Ţie.Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu.Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină.Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe Tine.

Sfinte Dumnezeule – (de 3 ori)

Mărire – Şi acum

Sfinte Fărădemoarte, îndură-te de noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fărădemoarte, îndură-te de noi.

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, îndură-Te de noi. Amin!