Rugăciunea de dimineaţă, cu texte alese din oficiul Utreniei (11.03.2015)

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, îndură-Te de noi. Amin!
Împărate ceresc, Mângâietorule. Spirite al adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te aşează întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinarea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Amin.
Apoi alternativ:
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire. (de 3 ori)
Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta. (de 2 ori)
Psalmul 62.
Dumnezeule, Dumnezeul meu, pe Tine Te caut dis-de-dimineaţă. Însetat-a de Tine sufletul meu, suspinat-a după Tine trupul meu, în pământ pustiu şi neumblat şi fără de apă. Aşa în locul cel sfânt m-am arătat Ţie, ca să văd puterea Ta şi gloria Ta. Că mai bună este mila Ta decât viaţa; buzele mele Te vor lăuda. Aşa Te voi binecuvânta în viaţa mea şi în numele Tău voi ridica mâinile mele. Ca de măduvă şi de grăsime să se sature sufletul meu şi cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea. Mi-am adus aminte de Tine în aşternutul meu, în dimineţi am cugetat la Tine, că ai fost ajutorul meu şi  sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura. Lipitu-s-a sufletul meu de Tine şi pe mine m-a sprijinit dreapta Ta. Iar ei în deşert au căutat sufletul meu, intra-vor în cele mai de jos ale pământului; da-se-vor în mâinile sabiei, pradă vulpilor vor fi. Iar împăratul se va veseli de Dumnezeu; lăuda-se-va tot cel ce se jură întru El, că s-a astupat gura celor ce vorbesc nedreptăţi.
Şi iarăşi: În revărsatul zorilor m-am gândit la tine, că ai fost ajutorul meu, şi sub acoperemântul aripilor tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de tine sufletul meu,
şi dreapta ta m-a sprijinit.
Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule. de 3 ori
Rugăciunea 9.
Străluceşte în inimile noastre, iubitorule de oameni Stăpâne, lumina cea nestricăcioasă a cunoştinţei dumnezeirii tale, şi deschide ochii minţii noastre spre înţelegerea evanghelicelor tale propovăduiri: pune întru noi şi frica fericitelor tale porunci, ca toate poftele trupului călcându-le, viaţă sufletească să petrecem, toate cele ce sunt spre bună-plăcerea ta gândind şi făcând. – Că tu eşti sfinţirea şi luminarea noastră, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururi, şi în vecii vecilor. Amin.
Şi îndată cântăm, pe glasul de rând sau citim:
Aliluia (de 3 ori)
Din timpul nopţii aleargă spiritul meu către Tine Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile Tale pe pământ.
Dreptate vă învăţaţi toţi cei ce locuiţi pe pământ.
Pizmuire va cuprinde pe poporul cel neînvăţat şi acum focul pe cei potrivnici va mânca.
Adaugă lor rele, Doamne, adaugă rele celor măriţi ai pământului.
Aliluia.
Troparele Treimice, glasul al 6-lea
Heruvimii, stând înainte cu frică, şi serafimii, spăimântându-se cu cutremur, întreit sfântă cântare aduc cu glas fără de tăcere. Cu care şi noi păcătoşii strigăm: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeul nostru; cu puterea Crucii Tale, îndură-Te de noi.
Mărire…
Cu guri fără de trup, cu doxologii fără tăcere, cei cu câte şase aripi cântă Ţie întreit sfântă cântare, Dumnezeul nostru; iar noi cei de pe pământ, cu buze nevrednice laudă Ţie înălţăm: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeul nostru; pentru rugăciunile tuturor sfinţilor Tăi, îndură-Te de noi.
Şi acum…
Pe Unimea Dumnezeirii în Treime, în unire neamestecată O mărim şi cântare îngerească strigăm: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeul nostru; pentru Născătoarea de Dumnezeu, îndură-Te de noi.
Psalm din catismele zilei.
Psalmul 82
Al lui Asaf.
Dumnezeule, cine se va asemăna ţie? Să nu taci, nici să Te linişteşti, Dumnezeule! Că iată, duşmanii Tăi s-au întărâtat şi cei ce Te urăsc au ridicat capul. Împotriva poporului Tău au lucrat cu perfidie şi s-au sfătuit împotriva sfinţilor Tăi. Zis-au: “Veniţi să-i pierdem pe ei dintre neamuri şi să nu se mai amintească numele lui Israel”. Că s-au sfătuit într-un gând împotriva lui. Împotriva Ta legământ au făcut: locaşurile Idumeilor şi Ismaelitenii, Moabul şi Agarenii, Gheval şi Amon şi Amalec şi cei de alt neam, cu cei ce locuiesc în Tir. Că şi Asur a venit împreună cu ei, ajutat-au fiilor lui Lot. Fă-le lor ca lui Madian şi lui Sisara şi ca lui Iavin, la râul Chişon. Pierit-au în Endor; s-au făcut ca gunoiul pe pământ. Pune pe căpeteniile lor ca pe Oriv şi Zev şi Zevel şi Salmana, pe toate căpeteniile lor, care au zis: “Să moştenim noi altarul lui Dumnezeu”. Dumnezeul meu, pune-i pe ei ca o roată, ca trestia în faţa vântului, ca focul care arde pădurea, ca flacăra care arde munţii, aşa alungă-i pe ei, în viforul Tău şi în dispreţul Tău. Umple feţele lor de defăimare şi vor căuta faţa Ta, Doamne. Să se ruşineze şi să se tulbure în veacul veacului şi să fie înfruntaţi şi să piară. Şi să cunoască ei că numele Tău este Domnul. Tu singur eşti Cel Preaînalt peste tot pământul.
Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule. de 3 ori.
Sedealna, glasul  al 3-lea.
Cu lemnul ai stins, Stăpâne, văpaia neascultării, pe Cruce înălţându-Te, şi ai omorât pe duşmanul, fiind omorât de bunăvoie. Pentru aceasta Te rog omoară voile trupului meu şi învie ticăloasa mea inimă, cu postul cel ucigător de patimi, curăţindu-mă de toată întinarea, ca un milostiv.
DESPRE AMINTIREA DE MOARTE
2
Sensul vădit al celor ce-şi aduc aminte de moarte întru simţirea inimii este îndepărtarea voluntară de toate lucrurile create şi punerea de zăgaz cu neputinţă de trecut voinţei proprii.
Virtuos (iscusit) este acela care aşteaptă moartea în fiecare zi; sfânt însă este cel care o cere în fiecare oră.
Nu orice dorire a morţii este bună. Sunt unii care greşind necontenit din pricina tăriei acestei deprinderi, îşi cer moartea cu umilinţă; sunt şi alţii care, nevoind să se pocăiască, cheamă moartea din disperare; alţii, care din mândrie îşi închipuie că au dobândit liberarea de patimi, nu se tem de dânsa (de moarte); în fine; mai sunt unii — dacă mai există cumva şi azi — care-şi doresc plecarea din această viaţă prin lucrarea Sfântului Spirit.
Sunt unii care cercetează şi tot nu se dumiresc cum, deşi amintirea de moarte ne pricinuieşte nouă atât bine, totuşi Dumnezeu nu ne dă posibilitatea de a cunoaşte vremea când soseşte; ei însă nu-şi dau seama de faptul că în acest fel Dumnezeu lucrează mântuirea noastră într-un mod minunat. Căci nici unul din cei care ar cunoaşte dinainte vremea morţii nu s-ar grăbi a primi botezul sau a intra în viaţa monahală, ci, cheltuindu-şi toate zilele întru nelegiuiri, numai când ar simţi că se apropie de moarte, numai atunci ar dori să primească botezul şi să se pocăiască.
Psalmul 50
             Vv 9-11
Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, spăla-mă-vei şi mai mult decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le.
Apoi:
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu mântuieşte-ne pe noi :
Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul L-ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Imediat :
Luca 1, 48-49
Că mi-a făcut lucruri mărite cel puternic şi sfânt este numele lui. Mila lui este din neam în neam spre cei care se tem de El.
Apoi: Cântarea a IX-a : Irmos:
Hristos, piatra cea netăiată de mână, cea din capul unghiului, din tine, Fecioară, muntele cel netăiat, S-a tăiat, adunând firile cele deosebite. Pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine Născătoare de Dumnezeu te mărim.
Petrecând pe pământ viaţa îngerilor, părinte, te-ai învrednicit în ceruri de fericirea îngerilor. Şi acolo roagă pe Hristos să mântuiască pe toţi cei ce te laudă pe tine.
După care se cântă sau se recită :
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Apoi:
Luminătoarea
Doamne, trimite sufletelor noastre lumina Ta cea pururea veşnică, cu puterea Crucii Tale, şi mă mântuieşte.
Laudele
Psalmul 148
vv. 13-14
Să laude numele Domnului, că numai numele Lui s-a înălţat. Lauda Lui pe pământ şi în cer. Şi va înălţa puterea poporului Său. Cântare tuturor cuvioşilor Lui, fiilor lui Israel, poporului care se apropie de El.
Doxologia mică
Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire. Te lăudăm, Te binecuvântăm, ne închinăm Ţie, Te mărim pe Tine, Îţi mulţumim Ţie pentru mărirea Ta cea mare. Doamne, Împărate ceresc, Dumnezeule, Părinte atotţinătorule, Doamne, Fiule, Unule-Născut, Isuse Hristoase şi Spirite Sfinte. Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui, Cel ce ridici păcatul lumii, îndură-Te de noi, Cel ce ridici păcatele lumii. Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui, şi  Te îndură de noi. Că Tu eşti Unul Sfânt, Tu eşti Unul Domn Isus Hristos, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin. În toate zilele Te voi binecuvânta şi voi lăuda numele Tău în veac şi în veacul veacului. Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim. Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am sperat în Tine.Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale (de 3 ori). Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă din neam în neam. Eu am zis: Doamne, îndură-Te de mine , vindecă sufletul meu, că Ţi-am greşit Ţie. Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu.
Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină. Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe Tine. Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim. Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie Doamne mila Ta spre noi, precum am sperat întru Tine. Binecuvântat eşti Doamne, învaţă-ne pe noi îndreptările Tale. Binecuvântat eşti Stăpâne, întelepteşte-mă cu îndreptările Tale. Binecuvântat eşti Sfinte, luminează-mă cu îndreptările Tale. Doamne, mila Ta este în veac; lucrările mânilor Tale nu le trece cu vederea. Ţie Ţi se cuvine laudă, Ţie Ţi se cuvine cântare, Ţie mărire Ţi se cuvine: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Stihoavna laudelor
Stih: Umplutu-ne-am dimineaţa de mila Ta şi ne-am bucurat şi ne-am veselit în toate zilele vieţii noastre. Veselitu-ne-am pentru zilele în care ne-ai umilit, pentru anii în care am văzut rele. Caută spre robii Tăi şi spre lucrurile Tale şi îndreptează pe fiii lor. (ps. 89, 16-18)
Stihiră, glasul al 2-lea.
Fiind la Tatăl cel bun în cinste de fiu, n-am înţeles eu cel fără minte, ci însumi pe mine m-am lipsit de mărire, cheltuind rău bogăţia harului. Şi fiind lipsit de dumnezeiasca hrană, fost-am hrănit de un spurcat cetăţean. De aceasta fiind trimis la ţarina lui cea stricătoare de suflet, vieţuind ca un risipitor şi plăcerilor rob făcându-mă am păscut împreună cu animalele şi nu mă săturam. Dar întorcându-mă voi striga către Părintele cel milostiv şi îndurat: Greşit-am la cer şi înainte Ta, miluieşte-mă!
Mărire…, Şi acum…, a Crucii-Născătoarei:
Dureri multe răbdând, Preacurată, la răstignire Fiului şi Dumnezeului tău, ai suspinat lăcrimând şi ai strigat cu amar: Vai, Fiul meu preadulce, cum pătimeşti pe nedrept, vrând să răscumperi pe pământenii cei din Adam! Pentru aceasta, Preasfântă Fecioară, pe tine te rugăm cu credinţă, fă-L nouă milostiv.
Apoi :
Bine este a ne mărturisi Domnului şi a cânta numele Tău, Preaînalte, a vesti dimineaţa mila Ta şi adevărul Tău în toată noaptea.
În Biserica măririi tale stând, în cer ni se pare că stăm, Născătoare de Dumnezeu; ceea ce eşti poarta cerească, deschide nouă uşa milostivirii tale.
Împărate ceresc, pe credincios poporul nostru păzeşte-l; credinţa întăreşte-o; pe păgâni îmblânzeşte-i; lumea în pace o păzeşte; sfântă casa acesta bine o ocroteşte; pe cei mai înainte adormiţi părinţii şi fraţii noştri în corturile drepţilor aşează-i; şi pe noi întru pocăinţă şi mărturisire ne primeşte, ca un bun şi iubitor de oameni.
Rugăciunea sfântului Efrem
Doamne şi Stăpâne al vieţii mele, nu-mi da mie spiritul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de domnie, şi al grăirii în deşert.
Iar spiritul curăţiei, al umilţinţei, al răbdării şi al dragostei dăruieşte- mi-l mie robului tău.
Aşa, Doamne împărate, dăruieşte-mi mie, ca să-mi văd greşelile mele, si să nu condamn pe fratele meu; că bine eşti cuvântat în vecii vecilor. Amin.
Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul.
Apoi imediat:
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, îndură-Te de noi. Amin!