Rugăciunea de dimineaţă, cu texte alese din oficiul Utreniei (10.03.2015)

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase,  Dumnezeul nostru, îndură-Te de noi. Amin!

Împărate ceresc, Mângâietorule. Spirite al adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le pli­neşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te aşează întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinarea şi mântuieşte, Bunule, sufle­tele noastre.

Apoi alternativ:

Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire. (de 3 ori)

Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta. (de 2 ori)

Psalmul 37

Al lui David.

Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu iuţimea Ta să mă
cerţi. Că săgeţile Tale s-au înfipt în mine şi ai întărit peste mine mâna Ta. Nu este vindecare în trupul meu de la faţa mâniei Tale; nu este pace în oasele mele de la faţa păcatelor mele. Că fărădelegile mele au covârşit capul meu, ca o sarcină grea au apăsat peste mine. Rănile mele miros urât şi au putrezit, din cauza nebuniei mele. Chinuitu-m-am şi m-am gârbovit până în sfârşit, toată ziua mâhnindu-mă umblam. Că şalele mele s-au umplut de putreziciune  şi nu este vindecare în trupul meu. Necăjitu-m-am şi m-am smerit foarte; răcnit-am din suspinarea inimii mele. Doamne, înaintea Ta este toată dorirea mea şi suspinul meu de la Tine nu s-a ascuns. Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea, şi lumina ochilor mei, nici aceasta nu este cu mine. Prietenii mei şi vecinii mei în preajma mea s-au apropiat şi au şezut; şi cei de aproape ai mei departe au stat.Şi se sileau cei ce căutau sufletul meu şi cei ce căutau cele rele mie grăiau deşertăciuni şi vicleşuguri toată ziua cugetau. Iar eu ca un surd nu auzeam şi ca un mut ce nu-şi deschide gura sa. Şi m-am făcut ca un om ce nu aude şi nu are în gura lui mustrări. Că spre Tine, Doamne, am sperat Tu, mă vei auzi. Doamne, Dumnezeul meu. Că am zis, ca nu cumva să se bucure de mine duşmanii mei; şi când s-au clătinat picioarele mele, împotriva mea s-au semeţit. Că eu spre bătăi gata sunt şi durerea mea înaintea mea este pururea. Că fărădelegea mea eu o voi vesti şi mă voi îngriji pentru păcatul meu; iar vrăjmaşii mei trăiesc şi s-au întărit mai mult decât mine şi s-au înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept. Cei ce îmi răsplătesc rele pentru bune mă defăimau, că urmam bunătatea. Nu mă părăsi Doamne Dumnezeul meu, nu Te depărta de la mine; ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.

Şi iarăşi: Nu mă părăsi, Doamne, Dum­nezeul meu,

nu te depărta de mine.

Ia  aminte  spre  ajutorul meu,

Doamne  al mântuirii mele.

Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule. de 3 ori

Rugăciunea 8.

Doamne Dumnezeul nostru, cel ce ai alungat de la noi trândăvia somnului, şi cu chemare sfântă împreună ne-ai chemat, ca şi noaptea să înălţăm mâinile noastre, şi să te mărturisim pe tine întru judecăţile dreptăţii tale: primeşte rugăciunile noastre, cererile, mărturisirile, slujbele cele de noapte; şi ne dăruieşte, Dumnezeule, credinţă ne ruşinată, speranţă tare, dragoste nefăţarnică; binecuvân­tează intrările şi ieşirile, faptele, lucrurile, cuvintele, gândurile noastre; şi ne dă nouă, să ajungem la începuturile zilei, lăudând, cântând, şi binecuvântând bunătatea milei tale celei negrăite. – Că s-a binecuvântat preasfânt numele tău, şi s-a preamărit îm­părăţia ta, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfân­tului Spirit, acum, şi pururi, şi în vecii vecilor. Amin.

Şi îndată cântăm, pe glasul de rând sau citim:

Aliluia (de 3 ori)

Din timpul nopţii aleargă spiritul meu către Tine Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile Tale pe pământ.

Dreptate vă învăţaţi toţi cei ce locuiţi pe pământ.

Pizmuire va cuprinde pe poporul cel neînvăţat şi acum focul pe cei potrivnici va mânca.

Adaugă lor rele, Doamne, adaugă rele celor măriţi ai pământului.

Aliluia.

Troparele Treimice, glasul al 6-lea

Heruvimii, stând înainte cu frică, şi serafimii, spăimântându-se cu cutremur, întreit sfântă cântare aduc cu glas fără de tăcere. Cu care şi noi păcătoşii strigăm: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeul nostru; cu mijlocirile Înaintemergătorului, îndură-Te de noi.

Mărire…

Cu guri fără de trup, cu doxologii fără tăcere, cei cu câte şase aripi cântă Ţie întreit sfântă cântare, Dumnezeul nostru; iar noi cei de pe pământ, cu buze nevrednice laudă Ţie înălţăm: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeul nostru; pentru rugăciunile tuturor sfinţilor Tăi, îndură-Te de noi.

Şi acum…

Pe Unimea Dumnezeirii în Treime, în unire neamestecată O slăvim şi cântare îngerească strigăm: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeul nostru; pentru Născătoarea de Dumnezeu, îndură-Te de noi.

Psalmi din catismele zilei.

Psalmul 60

Al lui David.

Auzi, Dumnezeule, cererea mea, ia aminte la rugăciunea mea! De la marginile pământului către Tine am strigat; când s-a întristat inima mea, pe piatră m-ai înălţat. M-ai îndrumat, că ai fost speranţa mea, turn de tărie în faţa duşmanului. Locui-voi în locaşul Tău întotdeauna; mă voi acoperi cu acoperământul aripilor Tale, că Tu, Dumnezeule, ai auzit rugăciunile mele; dat-ai moştenire celor ce se tem de numele Tău. Zile la zilele împăratului adaugă, anii lui din neam în neam. Va rămâne întotdeauna înaintea lui Dumnezeu; mila şi adevărul va păzi. Aşa voi cânta numelui Tău în veacul veacului, ca să împlinesc promisiunile mele zi de zi.

Psalmul 61

Al lui David.

Oare nu lui Dumnezeu se va supune sufletul meu? Că de la El este mântuirea mea; pentru că El este Dumnezeul meu, Mântuitorul meu şi Sprijinitorul meu; nu mă voi clătina mai mult. Până când vă ridicaţi asupra omului? Căutaţi toţi a-l doborî, socotindu-l ca un zid înclinat şi ca un gard surpat! S-au sfătuit să doboare onoarea mea, alergat-au cu minciună; cu gura lor mă binecuvântau şi cu inima lor mă blestemau. Dar lui Dumnezeu supune-te, suflete al meu, că de la El vine răbdarea mea; că El este Dumnezeul meu şi Mântuitorul meu, Sprijinitorul meu; nu mă voi strămuta. În Dumnezeu este mântuirea mea şi gloria mea; Dumnezeu este ajutorul meu şi speranţa mea este în Dumnezeu. Speraţi în El toată adunarea poporului; revărsaţi înaintea Lui inimile voastre, că El este ajutorul nostru. Dar deşertăciune sunt fiii oamenilor, mincinoşi sunt fiii oamenilor; în balanţă, toţi împreună sunt deşertăciune. Nu speraţi în nedreptate şi în jefuire nu poftiţi; bogăţia de ar curge nu vă lipiţi inima de ea. O dată a vorbit Dumnezeu, aceste două lucruri am auzit: că puterea este a lui Dumnezeu şi a Ta, Doamne, este mila; că Tu vei răsplăti fiecăruia după faptele lui.

Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule, de 3 ori

Sedealnă, glasul 1:

            Cu postul şi cu rugăciunea să ne curăţim şi cu grija de săracii lui Dumnezeu să slujim. Să suspinăm, să plângem cu căldură, până avem vreme de întoarcere, ca să ne izbăvim de plângerea cea veşnică, ce va fi în văpaia gheenei; dând mărire lui Hristos, Celui ce a rânduit pocăinţă tuturor oamenilor, care se întorc cu dreapta gândului.

Mărire…, Şi acum…, a Născătoarei:

            Întinzându-ţi dumnezeieştile tale mâini, cu care ai purtat pe Făcătorul întrupat pentru bunătatea Lui, Fecioară Preasfântă, roagă-L să ne izbăvească de supărări şi de patimi şi de primejdii, pe noi care cu dragoste te lăudăm şi strigăm ţie: Mărire Celui ce S-a sălăşluit întru tine, mărire Celui ce a ieşit din tine, mărire Celui ce ne-a eliberat pe noi prin naşterea ta.

Ioan Scărarul

CUVÂNTUL VI: DESPRE AMINTIREA DE MOARTE

1

După cum cugetarea precede orice cuvânt rostit, tot astfel amintirea de moarte şi rememorarea păcatelor preced suspinele şi plânsul. Această rânduială o urmăm şi în scrierea noastră.

Amintirea de moarte înseamnă o moarte zilnică; amintirea de vremea ieşirii sufletului este suspin de fie­care oră.

Teama de moarte este ceva firesc omului şi îşi are originea în neascultare; spaima în faţa morţii este sem­nul că n-am făcut destulă pocăinţă pentru păcatele noas­tre. Hristos s-a temut de moarte, dar nu s-a înspăimântat, pentru ca să arate astfel clar particularităţile speci­fice ale celor două firi.

După cum pâinea este cel mai necesar dintre toa­te alimentele, tot astfel meditaţia asupra morţii între toate celelalte îndeletniciri. Amintirea de moarte naşte … dorinţa de munciri, de penitenţă şi mai ales de a găsi plăcere în necinstiri; în pustnicii care trăiesc în afară de frământările vieţii naşte ignorarea tuturor grijilor, rugăciunea neîntreruptă şi păzirea minţii. Acestea (virtuţile menţionate) îi sunt ei şi mame şi fiice.

Precum cositorul, deşi la vedere este asemănător argintului e totuşi diferit de el, tot astfel, pentru cei care ştiu să facă distincţie între lucruri este evident că între teama de moarte cea conformă naturii şi cea care depă­şeşte natura există o clară deosebire.

 

Psalmul 50

Vv 6-8

Ţie Unuia am greşit, şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi  am fost conceput şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie.

Apoi:

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu mântuieşte-ne pe noi :

Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul L-ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Imediat :

Luca 1, 47

Că a privit la umilinţa servitoarei sale: că iată de acum toate popoarele mă vor numi fericită.

Apoi : Cântarea a IX-a. Irmos:

Eva, cu adevărat, prin boala neascultării a adus în lume blestemul; iar tu, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, prin Copilul sarcinii tale ai înflorit lumii binecuvântare. Pentru aceasta toţi te mărim.

Cu frumuseţile rănilor fru­mos făcându-te, te-ai asemă­nat îngerilor şi pe sângele pe care l-ai vărsat urcându- te, întocmai ca pe un car, Codrat, ai zburat către îm­părăţiile de sus, primind răsplătirile ostenelilor.

După care se cântă sau se recită :

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea puru­rea fe­ricită şi prea nevinovată şi Maica Dumne­zeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de ase­mănare decât serafimii, ca­re fără stri­că­ciune pe Dumnezeu Cu­vântul ai născut, pe tine, cea cu ade­vărat Năs­cătoare de Dumnezeu, te mărim.

Luminătoarea .

Doamne, trimite sufletelor noastre lumina Ta cea pururea veşnică, cu mijlocirile Înaintemergătorului, şi mă mântuieşte.

Laudele

Psalmul 148

vv. 7-12

Lăudaţi pe El toţi cei de pe pământ; balaurii şi toate adâncurile; focul, grindina, zăpada, gheaţa, viforul, toate îndepliniţi cuvântul Lui; munţii şi toate dealurile, pomii cei roditori şi toţi cedrii; fiarele şi toate animalele cele care se târăsc şi păsările cele zburătoare. Împăraţii pământului şi toate popoarele, căpeteniile şi toţi judecătorii pământului. Tinerii şi fecioarele, bătrânii cu tinerii.

Doxologia mică

Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire. Te lăudăm, Te binecuvântăm, ne închinăm Ţie, Te mărim pe Tine, Îţi mulţumim Ţie pentru mărirea Ta cea mare. Doamne, Împărate ceresc, Dumnezeule, Părinte atotţinătorule, Doamne, Fiule, Unule-Născut, Isuse Hristoase şi Spirite Sfinte. Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui, Cel ce ridici păcatul lumii, îndură-Te de noi, Cel ce ridici păcatele lumii. Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui, şi  Te îndură de noi. Că Tu eşti Unul Sfânt, Tu eşti Unul Domn Isus Hristos, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin. În toate zilele Te voi binecuvânta şi voi lăuda numele Tău în veac şi în veacul veacului. Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim. Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.

Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am sperat în Tine.Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale (de 3 ori). Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă din neam în neam. Eu am zis: Doamne, îndură-Te de mine , vindecă sufletul meu, că Ţi-am greşit Ţie. Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu.

Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină. Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe Tine. Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim. Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.

Fie Doamne mila Ta spre noi, precum am sperat întru Tine. Binecuvântat eşti Doamne, învaţă-ne pe noi îndreptările Tale. Binecuvântat eşti Stăpâne, întelepteşte-mă cu îndreptările Tale. Binecuvântat eşti Sfinte, luminează-mă cu îndreptările Tale. Doamne, mila Ta este în veac; lucrările mânilor Tale nu le trece cu vederea. Ţie Ţi se cuvine laudă, Ţie Ţi se cuvine cântare, Ţie mărire Ţi se cuvine: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.

Stihoavna laudelor

Stih: Şi să fie lumina Domnului Dumnezeului nostru peste noi şi lucrurile mâinilor noastre le îndreptează. (ps. 89, 19)

Stihiră, glasul al 7-lea

            Greşit-am, mărturisescu-mă Ţie, Doamne, eu risipitorul; nu îndrăznesc să te privesc la cer; că de acolo căzând, m-am nenorocit. Greşit-am la cer şi înaintea Ta şi nu sunt vrednic să mă chem fiu al Tău; însumi eu mă vădesc, nu este nevoie de pârâşi nici de martori. Desfrâul a izbândit asupra mea; vieţuirea cea rea mă înfierează; goliciunea mea stă de faţă şi mă ruşinează; şi spre ruşinea mea stau zdrenţele cu care sunt îmbrăcat. Milostive Părinte şi Fiule Unule-Născut şi Spirite Sfinte, primeşte-mă pe mine cel ce mă pocăiesc şi mă miluieşte.

Mărire…, Şi acum…, a Născătoarei:

            Te-ai născut în chip netâlcuit din Fecioara şi ai luminat, Hristoase, pe cei din întuneric, care strigau: Doamne, mărire Ţie.

Apoi :

Bine este a ne mărturisi Domnului şi a cânta numele Tău, Preaînalte, a vesti dimineaţa mila Ta şi adevărul Tău în toată noaptea.

În Biserica măririi tale stând, în cer ni se pare că stăm, Născătoare de Dumnezeu; ceea ce eşti poarta cerească, deschide nouă uşa milostivirii tale.

Împărate ceresc, pe credincios poporul no­stru păzeşte-l; credinţa întăreşte-o; pe pă­gâni îmblânzeşte-i; lumea în pace o păzeşte; sfântă casa acesta bine o ocroteşte; pe cei mai înainte adormiţi părinţii şi fraţii noştri în corturile drepţilor aşează-i; şi pe noi întru pocăinţă şi mărturisire ne primeşte, ca un bun şi iubitor de oameni.

Rugăciunea sfântului Efrem

Doamne şi Stăpâne al vieţii mele, nu-mi da mie spiritul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de domnie, şi al grăirii în deşert.

Iar spiritul curăţiei, al umilţinţei, al răbdării şi al dragostei dăruieşte- mi-l mie robului tău.

Aşa, Doamne împărate, dăruieşte-mi mie, ca să-mi văd greşelile mele, si să nu condamn pe fratele meu; că bine eşti cuvântat în vecii vecilor. Amin.

Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul.

Apoi imediat:

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, îndură-Te de noi. Amin!