Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, îndură-Te de noi. Amin!
Împărate ceresc, Mângâietorule. Spirite al adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te aşează întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinarea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Amin.
Apoi alternativ:
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire. (de 3 ori)
Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta. (de 2 ori)
Psalmul 87
Al fiilor lui Core.
Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat şi noaptea înaintea Ta. Să ajungă înaintea Ta rugăciunea mea; pleacă urechea Ta spre ruga mea, Doamne, că s-a umplut de rele sufletul meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat. Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă; am ajuns ca un om neajutorat, între cei morţi liber, ca nişte oameni răniţi ce dorm în mormânt, de care nu Ţi-ai mai adus aminte şi care au fost lepădaţi din mâna Ta. M-au pus în groapa cea mai de jos, întru cele întunecate şi în umbra morţii. Asupra mea s-a întărâtat mânia Ta şi toate valurile Tale le-ai adus spre mine. Depărtat-ai pe cunoscuţii mei de la mine, ajuns-am urâciune lor. Închis am fost şi n-am putut ieşi. Ochii mei au slăbit de suferinţă. Strigat-am către Tine, Doamne, toată ziua, întins-am către Tine mâinile mele. Oare morţilor vei face minuni? Sau cei morţi se vor scula şi Te vor lăuda pe Tine? Oare va spune cineva în mormânt mila Ta şi adevărul Tău în locul
pierzării? Oare se vor cunoaşte întru întuneric minunile Tale şi dreptatea Ta în
pământ uitat? Iar eu către Tine, Doamne, am strigat şi dimineaţa rugăciunea mea Teva întâmpina. Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu şi întorci faţa Ta de la mine? Sărac sunt eu şi în osteneli din tinereţele mele, înălţat am fost, dar m-am
smerit şi m-am mâhnit. Peste mine au trecut mâniile Tale şi înfricoşările Tale m-au tulburat, înconjuratu-m-au ca apa toată ziua şi m-au cuprins deodată. Depărtat-ai de la mine pe prieten şi pe vecin, iar pe cunoscuţii mei de ticăloşia mea.
Şi iarăşi: Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
ziua am strigat, şi noaptea, înaintea ta.
Pătrundă la tine rugăciunea mea:
pleacă urechea ta spre ruga mea.
Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule. de 3 ori
Rugăciunea 4.
Stăpâne Dumnezeule, cel ce eşti sfânt şi necuprins, care ai zis să strălucească lumina întru întuneric, cel ce ne-ai odihnit în somnul de noapte, şi ne-ai ridicat spre lauda şi ruga bunătăţii tale, fiind îmblânzit de singură milostivirea ta: primeşte-ne pe noi, cei ce şi acum ne închinăm ţie, şi după putinţă îţi mulţumim; şi ne dăruieşte toate cererile cele spre mântuire; arată-ne pe noi fii ai luminii, şi ai zilei, şi moşteni ai bunătăţilor tale cele veşnice. Pomeneşte, Doamne, întru mulţimea îndurărilor tale, şi pe tot poporul tău, ce este de faţă, şi se roagă împreună cu noi, şi pe toţi fraţii noştri, care sunt pe uscat, pe mare, şi în tot locul stăpânirii tale, care aşteaptă iubirea ta de oameni; şi tuturor le dăruieşte mila ta cea mare. – Ca mântuiţi fiind cu sufletul şi cu trupul, pururi stăruind cu îndrăznire, să preamărim numele tău cel minunat şi binecuvântat, al Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Spirit, acum, şi pururi, şi în vecii vecilor. Amin.
Şi îndată cântăm, pe glasul de rând sau citim:
Aliluia (de 3 ori)
Din timpul nopţii aleargă spiritul meu către Tine Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile Tale pe pământ.
Dreptate vă învăţaţi toţi cei ce locuiţi pe pământ.
Pizmuire va cuprinde pe poporul cel neînvăţat şi acum focul pe cei potrivnici va mânca.
Adaugă lor rele, Doamne, adaugă rele celor măriţi ai pământului.
Aliluia.
Troparele Treimice, glasul 1
Cu trupeşti închipuiri, către mintea cea netrupescă şi fără materie a Puterilor celor fără de trup ridicându-se, şi prin cântare întreit-sfântă a Dumnezeirii cele în trei ipostasuri primind strălucire, ca heruvimii să strigăm către Unul Dumnezeu: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeul nostru; pentru rugăciunile Sfinţilor Apostoli şi ale Ierarhului Nicolae, îndură-Te de noi.
Mărire…
Cu toate Puterile cereşti, ca heruvimii să strigăm celui ce este întru cei de sus, întreit-sfântă laudă înălţându-I: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeul nostru; pentru rugăciunile tuturor sfinţilor Tăi, îndură-Te de noi.
Şi acum…
Sculându-ne din somn, cădem către Tine, Bunule, şi cântare îngerească strigăm Ţie, Puternice: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeul nostru; pentru Născătoarea de Dumnezeu, îndură-Te de noi.
Psalm din catismele de la rând
Psalmul 101
Rugăciunea unui necăjit.
1-15
Doamne, auzi rugăciunea mea, şi strigarea mea la Tine să ajungă! Să nu întorci faţa Ta de la mine; în orice zi mă necăjesc, pleacă spre mine urechea Ta! În orice zi Te voi chema, degrabă auzi-mă! Că s-au stins ca fumul zilele mele şi oasele mele ca uscăciunea s-au făcut. Rănită este inima mea şi s-a uscat ca iarba, că am uitat să-mi mănânc pâinea mea. De glasul suspinului meu, osul meu s-a lipit de carnea mea. M-am asemănat cu pelicanul din pustiu; ajuns-am ca bufniţa din dărâmături. Privegheat-am şi am ajuns ca o pasăre singuratică pe acoperiş. Toată ziua m-au ocărât duşmanii mei şi cei ce mă lăudau, împotriva mea se jurau. Că cenuşă am mâncat în loc de pâine şi băutura mea cu plângere am amestecat-o, din pricina urgiei Tale şi a mâniei Tale; că ridicându-mă eu, m-ai surpat. Zilele mele ca umbra s-au plecat şi eu ca iarba m-am uscat. Iar Tu, Doamne, în veac rămâi şi amintirea Ta din neam în neam. Ridicându-Te, vei milui Sionul, că timpul este să-l miluieşti pe el, că a venit vremea. Că au iubit robii Tăi pietrele lui şi de ţărâna lui le va fi milă.
Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule. de 3 ori
Sedealna
Glasul al 5-lea.
Însoţind gândirea şi fapta la cele de sus, să ne sârguim a trimite lui Hristos rugăciuni, ca să învieze mintea noastră cea îngropată, ca pe alt Lazăr, cu venirea Lui cea înfricoşătoare; ca să-I aducem stâlpările dreptăţii şi să strigăm: Bine eşti cuvântat Cel ce vii.
Mărire…, Şi acum…, a Născătoarei:
Vindecă degrabă patimile sufletului meu, cele cu multe dureri, şi bolile trupului, şi îndreaptă rătăcirea minţii mele, ceea ce eşti cu totul fără prihană, şi mă învredniceşte, Născătoare de Dumnezeu, să aduc rugăciuni curate Împăratului tuturor, întru liniştea gândului şi să cer iertare de greşeli.
CUVÂNTUL VII: PLÂNSUL CARE PRODUCE BUCURIE
Sfântul Ioan Scărarul
15
Pe bun drept putem deci spune că cei ce după baia botezului iarăşi s-au întinat au nevoie de un neîncetat foc al inimii şi de îndurarea lui Dumnezeu, pentru a-şi curăţi mâinile murdărite de smoala nelegiuirilor.
Am văzut pe unii care aveau darul lacrimilor într-un grad maxim pe aceştia i-am văzut vărsând pe gură sângele inimii lor îndurerate şi rănite. Şi mi-am adus aminte de cel ce-a zis: „Inima îmi este rănită şi ca iarba se usucă” (Psalmul 101, 5).
Lacrimile care sunt produse în noi datorită fricii de judecata lui Dumnezeu se păstrează prin teamă şi bună pază. Dacă sunt însă de iubire, întrucât această iubire nu este desăvârşită, cu multă uşurinţă pot unii să le piardă. Nu ştiu însă dacă nu cumva li s-a aprins inima în vremea lucrării, în vremea plîngerii, de focul cel pururea pomenit. Şi este minunat a spune cum cel ce este mai smerit este totodată şi cel mai neclătinat, în vremea în care frica este aceea care naşte lacrimile noastre.
Sunt patimi care seacă izvoarele lacrimilor şi sunt altele care nasc în ele, în izvoarele lacrimilor noroi şi şerpi. Datorită celor dintâi s-a împreunat Lot în mod nelegiuit cu fiicele sale; datorită celorlalte a căzut diavolul din cer.
Multă răutate au într-înşii duşmanii noştri; datorită lor, lacrimile, care sunt mamele virtuţilor devin mamele răutăţilor, iar lucrurile care ar trebui să nască în noi smerenia le arată făcătoare de mândrie. Se întâmplă însă deseori şi aceea că vederea chiliilor noastre şi a singurătăţilor să cheme mintea noastră spre umilinţă; despre aceasta te va convinge exemplul lui Isus, Ilie şi Ioan, care se rugau în astfel de locuri pustii.
Psalmul 50
Vv. 12-15
Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi Spirit drept înnoieşte întru cele dinăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi Spiritul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu Spirit stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu mântuieşte-ne pe noi :
Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul L-ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Imediat :
Luca 1, 50-51
A făcut tărie cu braţul său Domnul; i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor.
Apoi: Cântarea a IX-a:
Irmos:
Naşterea din zămislirea ce fără de sămânţă este netâlcuită, rodul Maicii celei fără de bărbat este nestricat; că naşterea lui Dumnezeu înnoieşte firile. Pentru aceasta, pe tine toate neamurile, ca pe o Maică mireasă a lui Dumnezeu, cu dreaptă credinţă te mărim.
Lazăr a fost astăzi de două zile în mormânt, şi au vărsat lacrimi pentru dânsul Maria şi Marta, ca nişte surori bune, iar Hristos a venit la el cu dumnezeieştii Apostoli, să arate minune prea mare.
Moarte cu totul pierzătoare, aşteaptă-ţi pierderea! Portarii tăi să păzească încuietorile! Pentru că Hristos numai prin cuvânt va să sfărâme porţile tale, înviind pe Lazăr. Bea întâi aceasta, iadule!, strigă profetul cu noi.
Mărire…, a Treimii:
Unule, Născătorule al Unuia, Părinte al Fiului celui unul născut, Unule, Fiule al Unuia, lumină şi strălucirea luminii; şi Unule, Spirite Sfinte, numai al Unui Dumnezeu, Care eşti cu adevărat Domn al Domnului; o Treime, Unime Sfântă, mântuieşte-mă pe mine, cel ce grăiesc de Dumnezeirea Ta.
Şi acum…, a Născătoarei:
Minunea naşterii tale mă uimeşte, ceea ce eşti cu totul fără prihană. Cum ai zămislit fără sămânţă pe Cel necuprins? Spune cum ai rămas fecioară, născând ca o maică? Acest lucru ce este mai presus de fire, cu credinţa primindu-l, închină-te Celui ce S-a născut; căci câte voieşte le şi poate.
Mărire Ţie, Dumnezeul nostru, mărire Ţie.
Domnul vine să şadă pe mânz, precum s-a scris. Popoare, gătiţi-vă să primiţi cu frică pe Împăratul tuturor, cu stâlpări, ca pe un biruitor al morţii şi al iadului, Care a înviat pe Lazăr.
După care se cântă sau se recită :
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Apoi:
Luminătoarea
Cel ce răsari lumina, Doamne, curăţeşte sufletul meu de tot păcatul, pentru rugăciunile Sfinţilor Apostoli şi ale Ierarhului Nicolae, şi mă mântuieşte.
Laudele
Psalmul 149
vv. 1-4
Cântaţi Domnului cântare nouă, lauda Lui în adunarea celor cuvioşi. Să se veselească Israel de Cel ce l-a făcut, iar fiii Sionului să se bucure de Împăratul lor. Să laude numele Lui în horă; în timpane şi în psaltire să-I cânte Lui. Că iubeşte Domnul poporul Său şi va înălţa pe cei blânzi şi-i va salva.
Apoi :
Doxologia mică
Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire. Te lăudăm, Te binecuvântăm, ne închinăm Ţie, Te mărim pe Tine, Îţi mulţumim Ţie pentru mărirea Ta cea mare. Doamne, Împărate ceresc, Dumnezeule, Părinte atotţinătorule, Doamne, Fiule, Unule-Născut, Isuse Hristoase şi Spirite Sfinte. Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui, Cel ce ridici păcatul lumii, îndură-Te de noi, Cel ce ridici păcatele lumii. Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui, şi Te îndură de noi. Că Tu eşti Unul Sfânt, Tu eşti Unul Domn Isus Hristos, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin. În toate zilele Te voi binecuvânta şi voi lăuda numele Tău în veac şi în veacul veacului. Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim. Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am sperat în Tine.Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale (de 3 ori). Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă din neam în neam. Eu am zis: Doamne, îndură-Te de mine , vindecă sufletul meu, că Ţi-am greşit Ţie. Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu.Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină. Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe Tine. Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim. Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie Doamne mila Ta spre noi, precum am sperat întru Tine. Binecuvântat eşti Doamne, învaţă-ne pe noi îndreptările Tale. Binecuvântat eşti Stăpâne, întelepteşte-mă cu îndreptările Tale. Binecuvântat eşti Sfinte, luminează-mă cu îndreptările Tale. Doamne, mila Ta este în veac; lucrările mânilor Tale nu le trece cu vederea. Ţie Ţi se cuvine laudă, Ţie Ţi se cuvine cântare, Ţie mărire Ţi se cuvine: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, şi acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.
Stihoavna laudelor
Stih: Şi să fie lumina Domnului Dumnezeului nostru peste noi şi lucrurile mâinilor noastre le îndreptează. (ps. 89, 19)
Stihiră, glasul al 5-lea
Veniţi toţi, fraţilor, mai înainte de sfârşit, cu inimă curată să ne apropiem către milostivul Dumnezeu; lepădând împrejurările cele lumeşti, să purtăm grijă de suflete; urând plăcerile bucatelor prin înfrânare, să ne îngrijim de milostenie; că prin ea, precum scrie, ospătat-au unii pe îngeri, necunoscându-i. Să hrănim prin săraci pe Cel ce ne-a hrănit pe noi cu trupul Său. Să ne îmbrăcăm pe noi înşine întru Cel ce se îmbracă cu lumina ca şi cu un veşmânt; ca prin rugăciunile Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu şi Maicii Fecioară, dobândind iertare de păcate, să strigăm către Dânsul cu umilinţă: Doamne, fereşte-ne pe noi de hotărârea pentru cei de-a stânga, şi ne învredniceşte de starea celor de-a dreapta Ta, ca un îndurat şi iubitor de oameni
Mărire…, Şi acum…, a Născătoarei:
Ceea ce eşti aleasă mai înainte din toate neamurile, ascultă glasul nostru, şi dăruieşte cererile sufletelor noastre; scapă-ne de patimi şi de dureri, pentru rugăciunile Apostolilor; că toate le poţi, ca o Maică a lui Dumnezeu.
Apoi :
Bine este a ne mărturisi Domnului şi a cânta numele Tău, Preaînalte, a vesti dimineaţa mila Ta şi adevărul Tău în toată noaptea.
În Biserica măririi tale stând, în cer ni se pare că stăm, Născătoare de Dumnezeu; ceea ce eşti poarta cerească, deschide nouă uşa milostivirii tale.
Împărate ceresc, pe credincios poporul nostru păzeşte-l; credinţa întăreşte-o; pe păgâni îmblânzeşte-i; lumea în pace o păzeşte; sfântă casa acesta bine o ocroteşte; pe cei mai înainte adormiţi părinţii şi fraţii noştri în corturile drepţilor aşează-i; şi pe noi întru pocăinţă şi mărturisire ne primeşte, ca un bun şi iubitor de oameni.
Rugăciunea sfântului Efrem
Doamne şi Stăpâne al vieţii mele, nu-mi da mie spiritul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de domnie, şi al grăirii în deşert.
Iar spiritul curăţiei, al umilţinţei, al răbdării şi al dragostei dăruieşte- mi-l mie robului tău.
Aşa, Doamne împărate, dăruieşte-mi mie, ca să-mi văd greşelile mele, si să nu condamn pe fratele meu; că bine eşti cuvântat în vecii vecilor. Amin.
Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul.
Apoi imediat:
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, îndură-Te de noi. Amin!