Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, îndură-Te de noi. Amin!
Împărate ceresc, Mângâietorule. Spirite al adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te aşează întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinarea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Apoi alternativ:
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire. (de 3 ori)
Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta. (de 2 ori)
Psalmul 19
A lui David.
Să te audă Domnul în ziua amărăciunii şi să te apere numele Dumnezeului lui Iacob. Trimită ţie ajutor din locaşul Său cel sfânt şi din Sion să te sprijine pe tine. Amintească tot sacrificiul tău şi arderea de tot a ta bineplăcută să-I fie. Dea ţie Domnul după inima ta şi tot sfatul tău să-l plinească. Bucura-ne-vom de mântuirea ta şi întru numele Dumnezeului nostru ne vom mări. Plinească Domnul toate cererile tale. Acum am cunoscut că a mântuit Domnul pe unsul Său, cu puterea dreptei Sale. Îl va auzi pe el din cerul cel sfânt al Lui. Unii se laudă cu căruţele lor, alţii cu caii lor, iar noi ne lăudăm cu numele Domnului Dumnezeului nostru. Aceştia s-au împiedicat şi au căzut, iar noi ne-am ridicat şi ne-am îndreptat. Doamne, mântuieşte pe împăratul şi ne auzi pe noi, în orice zi Te vom chema.
Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule. de 3 ori
Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este, cel care vine în numele Domnului. – Cu stihurile lui:
Stih 1. Lăudaţi-L pe Domnul, şi chemaţi numele lui cel sfânt .
Stih 2. Toate neamurile m-au înconjurat, şi în numele Domnului le-am învins.
Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este, cel care vine în numele Domnului.
Troparul Învierii,
glasul al 5-lea.
Pe Cuvântul cel împreună fără de început cu Tatăl şi cu Spiritul, Care S-a născut din Fecioară spre mântuirea noastră, să-L lăudăm credincioşii şi să I ne închinăm; că a binevoit a Se urca cu trupul pe Cruce şi moarte a răbda, şi a scula pe cei morţi, întru mărită Învierea Sa.
Mărire…, glasul al 2-lea.
Preacuratului Tău chip ne închinăm Bunule, cerând iertare greşelilor noastre, Hristoase Dumnezeule. Că de bunăvoie ai binevoit să Te urci cu trupul pe Cruce, ca să-i scapi din robia duşmanului pe cei pe care i-ai zidit. Pentru aceasta cu mulţumire Îţi strigăm Ţie: toate le-ai umplut de bucurie, Mântuitorul nostru, Cel ce ai venit să mântuieşti lumea.
Şi acum…, al Născătoarei-Învierii.
Toate tainele tale sunt mai presus de cuget, toate sunt preamărite, Născătoare de Dumnezeu. Cu curăţia fiind sigilată şi în feciorie păstrată, cu adevărat Maică te-ai făcut cunoscută, născând pe Dumnezeu cel Adevărat; pe Acela roagă-L să mântuiască sufletele noastre.
Ioan Scărarul
Scara Paradisului
Cel ce iubeşte pe Domnul din toată inima sa, ce caută a dobândi împărăţia viitoare cu toată fiinţa cel ce se străduieşte din răsputeri a-şi îndrepta cele grele, cel ce cugetă neîncetat la pedeapsa şi judecată, cel ce cu adevărat se teme de ziua morţii sale, acela nu va mai iubi, nu se va mai gândi, nu se va mai îngriji de fel nici de bani, nici de avuţii, nici de onoruri, nici de prieteni, nici de fraţi, nici de orice din cele pe pământ ci, lăsând deoparte orice grijă de sine, îngrijindu-şi tot felul său de a fi, chiar şi trupul, va urma , eliberat de griji şi fără întârziere lui Hristos, totdeauna privind la cer, aşteptând de acolo ajutorul, după a spus şi sfântul: „Lipitu-s-a sufletul meu de tine” (Psalmul 62, 9), sau după cuvântul altui mare profet: -am ostenit urmându-Ţi noapte şi zi, iar odihna nu am dorit-o, Doamne” (Ieremia, 17, 16). E o mare nenorocire a ne mai îngriji de oarecare lucruri ce nu ne pot fi de vreun folos în ceasul nevoii noastre, adică al morţii, după ce am părăsit toate cele amintite mai pentru a urma nu unui om, ci lui Dumnezeu… .
Psalm din catismele zilei
Psalmul 20
A lui David.
Doamne, întru puterea Ta se va veseli împăratul şi întru mântuirea Ta se va bucura foarte. După dorirea inimii lui i-ai dat lui, şi de voia buzelor lui nu l-ai lipsit pe el. Că l-ai întâmpinat pe el cu binecuvântările bunătăţii, pus-ai pe capul lui cunună de piatră scumpă. Viaţă a cerut de la Tine şi i-ai dat lui lungime de zile în veacul veacului. Mare este mărirea lui întru mântuirea Ta, glorie şi mare cuviinţă vei pune peste el. Că îi vei da lui binecuvântare în veacul veacului, îl vei veseli pe el întru bucurie cu faţa Ta. Că împăratul speră în Domnul şi întru mila Celui Preaînalt nu se va clinti. Mâna Ta se află peste toţi duşmanii Tăi, dreapta Ta să afle pe toţi cei ce Te urăsc pe Tine. Îi vei pune pe ei ca un cuptor de foc în vremea arătării Tale; Domnul întru mânia Sa îi va tulbura pe ei, şi-i va mânca pe ei focul. Rodul lor de pe pământ îl vei pierde şi sămânţa lor dintre fiii oamenilor. Că au gândit rele împotriva Ta, au cugetat sfaturi care nu vor putea să stea. Că îi vei pune pe ei pe fugă şi cu arcul Tău vei ţinti capul lor. Înalţă-Te, Doamne, întru tăria Ta, cânta-vom şi vom lăuda puterile Tale.
Mărire – Şi acum – Aliluia, aliluia, aliluia, mărire Ţie Dumnezeule. de 3 ori
Sedealna
Glasul al 5-lea.
Crucea Domnului să o lăudăm, sfânta îngropare cu cântări să o cinstim şi Învierea Lui să o preamărim; căci a ridicat pe cei răposaţi din morminte, ca un Dumnezeu, prădând stăpânirea morţii şi tăria diavolului; iar celor din iad lumină le-a răsărit.
Binecuvântările învierii.
Stih: Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.
Adunarea îngerească s-a mirat, văzându-te pe tine între cei morţi socotit fiind, şi puterea morţii stricând, Mântuitorule, şi împreună cu tine pe Adam ridicându-l, şi din iad pe toţi eliberându-i.
Pentru ce, din compătimire, miruri cu lacrimi amestecaţi, o învăţăcele? grăit-a îngerul, cel ce a strălucit în mormânt, către Purtătoarele de mir; vedeţi voi mormântul, şi cunoaşteţi, că Mântuitorul din mormânt a înviat.
Foarte de dimineaţă Purtătoarele de mir au alergat la mormântul tău, tânguindu-se; ci înaintea lor a stat îngerul, şi a zis: vremea tânguirii a trecut, nu plângeţi, ci spuneţi Apostolilor învierea.
Purtătoarele de mir femei, cu miruri venind la mormântul tău, Mântuitorule, au plâns; iar îngerul către dânsele a grăit zicând: Pentru ce socotiţi cu cei morţi pe cel viu? Că a înviat din mormânt, ca un Dumnezeu.
Mărire…, aTreimii.
Închinămu-ne Tatălui, şi Fiului acestuia, şi Spiritului celui sfânt: Sfintei Treimi întru o fiinţă, cu Serafimii strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Doamne.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu.
Pe Dătătorul de viaţă născându-l, Fecioară, de păcat pe Adam l-ai mântuit, şi bucurie Evei, în locul întristării, ai dăruit; şi pe cei căzuţi din viaţă la aceeaşi i-a îndreptat: cel ce s-a întrupat din tine, Dumnezeu şi om.
Aliluia, Aliluia, Aliluia. Mărire ţie, Dumnezeule.
Ipacoiul
De îngerească vedere înspăimântându-se cu mintea femeile purtătoare de mir, şi prin dumnezeiasca înviere luminându-şi sufletele, Apostolilor ziceau: binevestiţi între neamuri Învierea Domnului, Cel care împreună-lucrează prin minuni şi ne dăruieşte mare milă.
Antifonul 2
La munţi, suflete, să ne ridicăm; mergi acolo de unde vine ajutorul.
Mâna Ta cea dreaptă, Hristoase, şi asupra mea întinzându-se, de toată înşelăciunea să mă păzească.
Mărire … Şi acum…
Sfântului Spirit, teologhisind, să-I zicem: Tu eşti Dumnezeu, viaţă, iubire, lumină, minte; Tu eşti bunătate, Tu domneşti în veci.
Prochimenul
Scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu, să se înalţe mâna Ta, că Tu împărăţeşti în veci.
Stih: Te voi lăuda, Doamne, cu toată inima mea, şi voi spune toate minunile Tale
Citire din Evanghelia după sfântul Luca: (24, 13-35)
În vremea aceea, sculându-se Petru, a alergat la mormânt şi, plecându-se, a văzut giulgiurile singure zăcând. Şi a plecat, mirându-se în sine de ceea ce se întâmplase. Şi iată, doi dintre ei mergeau în aceeaşi zi la un sat care era departe de Ierusalim, ca la şaizeci de stadii, al cărui nume era Emaus. Şi aceia vorbeau între ei despre toate întâmplările acestea. Şi pe când vorbeau şi se întrebau între ei, Isus însuşi, apropiindu-Se, mergea împreună cu ei. Dar ochii lor erau ţinuţi ca să nu-L cunoască. Şi El a zis către ei: Ce sunt cuvintele acestea pe care le schimbaţi unul cu altul în drumul vostru? Iar ei s-au oprit, cuprinşi de întristare. Răspunzând, unul cu numele Cleopa a zis către El: Tu singur eşti străin în Ierusalim şi nu ştii cele ce s-au întâmplat în el zilele acestea? El le-a zis: Care? Iar ei I-au răspuns: Cele despre Isus Nazarineanul, Care era profet puternic în faptă şi în cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi a întregului popor. Cum L-au condamnat la moarte şi L-au răstignit arhiereii şi mai-marii noştri; iar noi speram că El este Cel ce avea să răscumpere pe Israel; şi cu toate acestea, astăzi este a treia zi de când s-au petrecut acestea. Dar şi nişte femei de ale noastre ne-au spăimântat ducându-se dis-de-dimineaţă la mormânt, şi negăsind trupul Lui, au venit zicând că au văzut arătare de îngeri, care le-au spus că El este viu. Ia unii dintre noi s-au dus la mormânt şi au găsit aşa precum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut. Şi El a zis către ei: O, nepricepuţilor şi greoi cu inima ca să credeţi toate câte au spus profeții! Nu trebuia, oare, ca Hristos să pătimească acestea şi să intre în mărirea Sa? Şi începând de la Moise şi de la toţi profeții, le-a tâlcuit lor, din toate Scripturile cele despre El. Şi s-au apropiat de satul unde se duceau, iar El se făcea că merge mai departe. Dar ei Îl rugau stăruitor, zicând: Rămâi cu noi că este spre seară şi s-a plecat ziua. Şi a intrat să rămână cu ei. Şi când a stat împreună cu ei la masă, luând El pâinea, a binecuvântat şi, frângând, le-a dat lor. Şi s-au deschis ochii lor şi L-au cunoscut; şi El S-a făcut nevăzut de ei. Şi au zis unul către altul: Oare nu ardea în noi inima noastră, când ne vorbea pe cale şi când ne tâlcuia Scripturile? Şi, în ora aceea sculându-se, s-au întors la Ierusalim şi au găsit adunaţi pe cei unsprezece şi pe cei ce erau împreună cu ei, care ziceau că a înviat cu adevărat Domnul şi S-a arătat lui Simon. Şi ei au istorisit cele petrecute pe cale şi cum a fost cunoscut de ei la frângerea pâinii.
Imediat:
Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm sfântului Domn, lui Isus unuia celui fără de păcat. Crucii tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă învierea ta o lăudăm şi o preamărim. Că tu eşti Dumnezeul nostru: afară de tine pe altul nu ştim, numele tău numim. Veniţi toţi credincioşii, să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit, prin Cruce, bucurie în toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm învierea lui: că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.
Mărire…, glasul al 8-lea.
Uşile pocăinţei deschide-mi mie, Dătătorule de viaţă; căci aleargă spiritul meu la Biserica Ta cea sfântă, purtând locaşul trupului cu totul întinat. Ci ca un Milostiv curăţeşte-l cu îndurarea Ta.
Şi acum…
În cărările mântuirii îndreaptă-mă, Născătoare de Dumnezeu, căci cu păcate grozave mi-am întinat sufletul şi cu lenevire mi-am cheltuit toată viaţa mea; ci cu rugăciunile tale, Preacurată, spală-mă de toată necurăţia.
Stih, glas 6. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila ta, şi după mulţimea îndurărilor tale şterge fărădelegea mea.
Şi stihira:
La mulţimea faptelor mele cele rele, cugetând eu ticălosul, mă cutremur de înfricoşătoarea zi a judecăţii; ci îndrăznind spre mila îndurării Tale, ca David îţi strig Ţie: miluieşte-mă, Dumnezeule după mare mila Ta.
Imediat :
Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul L-ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Luca 1, 46
Măreşte suflete al meu pe Domnul, şi spiritul meu tresaltă de bucurie în Dumnezeu, Mântuitorul meu.
Apoi Cântarea a IX-a : Irmos.
Hristos, piatra cea netăiată de mână, cea din capul unghiului, din tine, muntele cel netăiat, Fecioară, s-a tăiat, unind firile cele deosebite; pentru aceasta bucurâdu-ne, pe tine Născătoare de Dumnezeu te mărim.
Mărire… Şi acum…
Podoabă şi onoare câştigând Biserica Crucea Ta şi onoratele icoane şi chipurile sfinţilor, cu bucurie, Stăpâne, şi cu bucurie Te măreşte.
Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru. (de 2 ori)
Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru, şi vă închinaţi aşternutului picioarelor lui: că sfânt este Domnul.
Luminătoarea Învierii .
Viaţa şi calea Hristos, din morţi înviind, împreună cu Cleopa şi cu Luca a călătorit, de care a şi fost cunoscut în Emaus, la frângerea pâinii; ale căror suflete şi inimi erau arzânde, când le vorbea pe drum, şi le explica Scripturile care erau despre el; cu care să strigăm: s-a ridicat şi I s-a arătat şi lui Petru.
Mărire… . Şi acum… . A Născătoarei.
Săbiile duşmănoasei erezii acum s-au sfârşit şi amintirea lui a pierit cu sunet; că văzând biserica ta, Preacurată, foarte frumos împodobită cu harurile onoratelor icoane, de bucurie toţi suntem plini.
Apoi: Laudele.
Toată suflarea să laude pe Domnul.
Lăudaţi pe Domnul din ceruri.
Lăudaţi-l pe el întru cele de sus.
Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule.
Scoală-te, Doamne Dumnezeul meu, înalţe-se mâna ta: nu uita de săracii tăi până la sfârşit.
Stihiră, glasul al 5-lea.
Doamne, Împărate al veacurilor şi Creatorule al tuturor, Cel care pentru noi ai primit răstignire şi îngropare cu trupul, ca pe toţi din iad să ne eliberezi, Tu eşti Dumnezeul nostru şi înafară de Tine pe altul nu-l cunoştem.
Mărire…, glasul al 4-lea
Întru Tine se bucură acum Biserica, Iubitorule de oameni, întru Mirele şi Ziditorul său; Care cu dumnezeiasca voie ai scăpat-o din înşelăciunea idolatră, şi Ţie însuţi Ţi-ai unit-o prin onoratul Tău sânge. Cu veselie primind sfinţită înălţarea icoanelor şi bucurându-se, pe Tine Te laudă şi Te măreşte cu credinţă. ,
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu.
Preabinecuvântată eşti, Născătoare de Dumnezeu Fecioară: că prin cel ce s-a întrupat din tine, iadul s-a robit, Adam s-a chemat, blestemul s-a pierdut, Eva s-a eliberat, moartea s-a omorât, şi noi am înviat. Pentru aceasta, cântând strigăm: Binecuvântat eşti, Hristoase Dumnezeul nostru, cel ce bine ai voit aşa, mărire ţie.
Doxologia mare
Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire. Te lăudăm, Te bincuvântăm, ne închinăm Ţie, Te mărim pe Tine, Îşi mulţumim Ţie pentru gloria Ta cea mare. Doamne, Împărate ceresc, Dumnezeule, Părinte atotţiitorule, Doamne, Fiule, Unule-Născut, Isuse Hristoase şi Spirite Sfinte.Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui, Cel ce ridici păcatul lumii, îndură-Te de noi, Cel ce ridici păcatele lumii.Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui, şi Te îndură de noi. Că Tu eşti Unul Sfânt, Tu eşti Unul Domn Isus Hristos, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.
În toate zilele Te voi binecuvânta şi voi lăuda numele Tău în veac şi în veacul veacului.Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim. Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am sperat în Tine. Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale (de 3 ori). Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă din neam în neam. Eu am zis: Doamne, îndură-Te de mine , vindecă sufletul meu, că Ţi-am greşit Ţie.Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu.Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină.Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe Tine.
Sfinte Dumnezeule – (de 3 ori)
Mărire – Şi acum
Sfinte Fărădemoarte, îndură-te de noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fărădemoarte, îndură-te de noi.
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, îndură-Te de noi. Amin!