Decalog IV: cultura

 Nelle situazioni di crisi la conoscenza della propria cultura di appartenenza può offrire punti salvifici per superare la crisi. Domanda          Come si definisce la cultura? Risposta          La cultura è il modo di comportarsi di un popolo. I contenuti principali della cultura sono:          a) Credenze culturali. – Il sistema di credenze di una società comprende la totalità delle nozioni – idee, conoscenze, superstizioni, miti e leggende – condivise dalla maggior parte dei suoi membri. Mito e leggenda costituiscono un elemento importantissimo nel folklore di ogni società; essi servono da fondamento alla continuità della vita sociale e della cultura; tramite essi il mondo riceve ordine e significato. Tutti i popoli hanno qualche mito sull’origine della propria nazione, esistono grandi eroi storici che combattevano contro i nemici del proprio popolo, si venerano santi protettori che rappresentano l’ideale religioso del popolo.           b) Valori culturali. – Il valore è una classe particolarmente importante delle credenze condivise dai membri di una società, e concerne ciò che è desiderabile o „bene”, o ciò che dovrebbe essere tale. I valori più importanti della nostra cultura sono la religione, la famiglia, l’amicizia, i vicini e l’ospitalità.          c) Norme culturali. – Sono le regole o gli standard, accettati dai membri della società che specificano i dettagli di un comportamento appropriato o inappropriato nell’eventi sociali. Le norme si distinguono in: 1) usanze (quando la conformità ad esse non è considerata vitale ai fini del benessere del gruppo, per es. portare la cravatta in circostanze di qualche solennità) e 2) costumi (norme che precisano comportamenti di estrema importanza per la società, e che ne incarnano i fondamentali valori morali,...

Decalogo III: globalità

        Uno dei mezzi di affrontare una situazione di crisi consiste nel considerare la crisi nella sua complessità. È fonte di angoscia, se guardiamo soltanto qualche elemento della crisi, per esempio, la minaccia alla salute, all’economia, alla fede. La collocazione nella globalità costituisce un confronto multilaterale e la sdrammatizzazione della crisi. Domanda Come possiamo coltivare nei momenti della vita uno sguardo globale, del vedere l’insieme le cose? Come il vedere insieme della realtà ci aiuta ad attraversare meglio periodi difficili? Risposta          Prima di tutto dobbiamo chiarire il significato della parola “globalità”. Tale concetto originalmente nasce per descrivere la situazione nell’economia e si parla di “globalizzazione”. Nella psicologia, invece, la “globalità” significa adoperare tutte le risorse personali per affrontare la crisi: l’intelletto, l’affettività, la volontà e la creatività. In questo senso la globalità riveste un altro nome e si chiama “resilienza”.          Il termine resilienza deriva dal latino “resilientia” e significa rimbalzare. È stato usato in fisica per descrivere la capacità dei materiali di resistere agli urti senza rompersi.  In psicologia, la resilienza è un concetto che indica la capacità di far fronte in maniera positiva ad eventi traumatici, di riorganizzare positivamente la propria vita dinanzi alle difficoltà, di ricostruirsi restando sensibili alle opportunità positive che la vita offre, senza alienare la propria identità. Domanda          Come aiuta la capacità di resilienza nelle situazioni di crisi? Risposta          A livello individuale si possono elencare alcune componenti che aiutano a confrontarsi con una situazione di crisi:          1) la capacità di esaminare sé stesso, farsi domande difficili e rispondersi con sincerità: aiutano le emozioni positive. ovvero il focalizzarsi su quello che si possiede invece che su ciò che ci manca....

Decalogo II: ottimismo

P. Mihály Szentmártoni SJ          L’ottimismo è percepire come immancabile l’esito positivo della crisi. Sbocco di una crisi autentica è la transizione in una situazione differente da quella di partenza, che non sarà peggiore ma tendenzialmente migliore. Dalla presente crisi non c’è ritorno alla vita precedente. Domanda:          Come coltivare un sano ottimismo verso il futuro malgrado l’attraversamento di un periodo di difficoltà? Risposta:          L’ottimismo è un atteggiamento che si manifesta nel modo di sentire, pensare e di vivere l’aspetto positivo di una situazione. Ciò non esclude di vedere anche il lato negativo, ma l’aspetto positivo prevale. Ci sono alcune proposte per come esercitare l’ottimismo:          1. Utilizzare parole positive. Noi siamo portati ad adoperare parole negative, addirittura catastrofiche ad una situazione, che non è proprio catastrofica. Un esempio banale: se un bambino rompe il vetro di finestra, questo non è una tragedia, ma soltanto un piccolo incidente; tragedia è quando rompe la testa. Applicato alla situazione attuale, la crisi creata da Covid-19 non è una catastrofe, non è un fine del mondo, ma si può chiamare una prova o una sfida che è capace generare anche effetti positivi. È utile saper osservare e di raccontare gli aspetti positivi provocati da questa situazione di crisi: la generosità di tanta gente, il sacrificio di tanti medici e operatori sanitari; la dedicazione altruistica di tanti sacerdoti e religiosi, lo sforzo degli scienziati di trovare il rimedio, il lavoro assiduo dei leader politici di bloccare il contagio.          2. Vedere l’opportunità. L’ottimista vede un’opportunità in ogni pericolo, il pessimista vede pericolo in ogni opportunità. La pandemia offre molte opportunità per la crescita personale, per la solidarietà sociale, per...

Decalog I: Ce înseamnă simțul realității?

Pr. Mihály Szentmártoni SI O modalitate pentru a înfrunta o situație de criză este capacitatea de a evalua fenomenul cu realism. În acest material examinăm ce înseamnă realismul. Întrebarea poate fi formulată astfel: Cum să dezvoltăm/menținem/îmbunătățim un simț al realismului corect, în situații dificile? Realismul este definit în psihologie ca o atitudine după care realitatea este independentă de activitatea prin care omul o cunoaște. Cu alte cuvinte, interpretarea situației vine în urma observării faptelor. Pentru a putea înțelege importanța acestei afirmații, trebuie să situăm realismul în contextul altor două atitudini: pesimismul și optimismul. Pesimismul este o atitudine care interpretează realitatea în cheie negativă și se poate recunoaște după trei caracteristici: a) tendința de a gândi că lucrurile negative sunt mai degrabă permanente, adică de durată; b) tendința de a generaliza negativitatea și de a percepe că ea îmbibă întreaga viață; c) tendința de a se considera pe sine însuși cauză a negativității și a începe să se facă din aceasta o chestiune personală. Optimismul este o atitudine în care se încearcă să se vadă mai degrabă partea pozitivă a situației. Când este vorba de situații negative, psihologia folosește conceptul de optimism realistic care înseamnă că persoana evaluează situația negativă folosind patru adjective: a) situația negativă e provizorie, adică persoana e convinsă că totul se schimbă, mai devreme sau mai târziu; b) situația negativă nu este exclusivă, adică persoana este convinsă că nu este totul bine, dar nici nu e totul rău, ci binele și răul sunt amestecate; c) situația negativă e personalizată, adică persoana este convinsă că face parte din situație și că e responsabilă de modul de gestionare al acesteia; d)...

Un Decalog spiritual pentru pandemie

Câteva sfaturi ale Părintelui Mihály Szentmártoni în pandemie Lumea traversează o perioadă dureroasă de criză din cauza pandemiei COVID-19. Această situație ne invită la o reflecție asupra impactului pe care îl are în viața noastră criza sanitară și ne provoacă să cautăm răspunsuri pentru noi înșine. Într-o încercare de a veni în întâmpinarea celor care caută posibile puncte de reper Părintele Mihály Szentmártoni SI, consilier spiritual al Colegiului Pio Romeno, ne propune reluarea unui Decalog, publicat de L. De Candido, în Nuovo Dizionario di spiritualità. Acest Decalog va fi aprofundat în articole succesive împreună cu p. Mihály. În limbajul cotidian cuvântul criză ne face să ne gândim la o situație neplăcută și periculoasă, care intră mai degrabă în registrul pesimismului. Este de subliniat însă că perioada de criză are legătură cu persoana umană, nu cu realitatea înconjurătoare; cu alte cuvinte persoana însăși trebuie să se confrunte cu o situație externă. Teologia spirituală, în acord cu psihologia, are multe sugestii, care nu sunt exclusive, pentru a ajuta traversarea unei crize. Este vorba de propuneri, valabile, însă care sunt folosite de persoane reale, individualizate în situații și trăiri unice. Poate fi folosit ca și ghid următorul Decalog în încercarea de a ajuta traversarea unei crize: 1.REALISM: a situa criza în adevărata ei dimensiune. Greșelile de evaluare în ceea ce privește originea, conținutul, evoluția și ajutoarele în aceste cazuri ne rătăcesc de la calea potrivită. În situația concretă pe care o trăim, sunt multe elemente necunoscute legate de originea, natura, îngrijirile pentru COVID-19, motiv pentru care apar numeroase interpretări, însă nu toate sunt de încredere. 2.OPTIMISM: a percepe ca sigură rezolvarea pozitivă...