Astăzi, în sărbătoarea lui Lazăr, s-a celebrat slujba Parastasului la un an de la trecerea în veșnicie a lui Camilian Demetrescu, prieten al Colegiului. Celebrarea a avut loc la Gallese (VT) acolo unde a locuit și unde este înmormântat, în bisericuța pe care a restaurat-o.
Mai jos câteva repere pentru a-l cunoaște mai bine pe Camilian Demetrescu:
Camilian (nume de botez: Paul-Constantin) Demetrescu s-a născut în 18 noiembrie 1924 în Bușteni, Jud. Prahova. La vârstă de 9 ani își pierde tatăl, mort din cauza unei tuberculoze galopante. Adoptă numele tatălui Camil, transformându-l mai târziu în pseudonimul său Camilian, semnând poezii și picturi publicate în ziare și reviste pentru a se putea întreține și a-și ajuta mama rămasă văduvă. La 11 ani se îmbolnăvește de tuberculoză, boală care îl va urmării până la sfârșitul vieții.
În anii celui de-al doilea război mondial, trăiește alternând lungi perioade de recuperare în spitale, cu studii de medicină și filosofie, absolvind totodată și Academia de Arte Plastice din București.
Neputând accepta cenzura și directivele dictaturii comuniste, părăsește țara în 1969, stabilindu-se în Italia. Arta sa se depărtează de realismul socialist și timp de zece ani își exprimă noua identitate în arta abstractă.
În 1977, descoperind o biserică romanică, din secolul XII-lea, pe care a restaurat-o împreună cu soția sa, a trecut la arta inspirată din sacru. Pe acest nou drum, are parte un public neașteptat, dornic să dialogheze, să pună întrebări și să lanseze provocări. Așadar cercetarea artistică din acel moment, nu a fost alta decât o tentativă de a răspunde întrebărilor, travaliului existențial al noilor generații, obligându-l să găsească răspunsuri înainte de toate în șine însuși.
Se nasc operele: „Dragonul și Utopia” , „Via Cruciș Atomicae” şi ” Hierofanie”.
Primește Premiul Internațional a,,Labirintul de argint” (1990), iar Fundația Adenauer și Parlamenul italian îi conferă Premiul Internațional ,, La pleyade” (1991).
Una dintre picturile sale ,, Învierea” se găsește în Bazilica Sfinților Apostoli, iar în anul 2008 depune și la Vatican o serie de 10 tapiserii, pentru a fi accesibile publicului larg.
S-a stins din viață la 6 mai 2012, în casa sa de la Gallese, provincia Viterbo, din Italia.