Audienţa Generală a Sfântului Părinte -02 octombrie 2013

Audienţa Generală a Sfântului Părinte -02 octombrie 2013

 În cadrul Audienţei generale de astăzi din Piaţa Sfântul Petru din Roma, Sfântul Părinte Papa Francisc şi-a continuat catehezele asupra articolelor din “Crez”, axându-se de această dată pe al doilea atribut al Bisericii, care este sfinţenia. Aceasta, a spus Papa, este o caracteristică prezentă încă de la început în conştiinţa primilor creştini, care se numeau “sfinţi” (Fap 9, 13.32.41; Rom 8, 27; Cor 6,1), deoarece aveau  certitudinea că aceasta este acţiunea lui Dumnezeu, Spiritul Sfânt care sfinţeşte Biserica.

În ce sens – a continuat Sfântul Părinte – Biserica este sfântă, dacă vedem drumul său de-a lungul secolelor, unde a întâmpinat multe dificultăţi, probleme şi momente întunecate? Cum poate fi sfântă o Biserică alcătuită din fiinţe umane, din păcătoşi? Bărbaţi păcătoşi, femei păcătoase, preoţi păcătoşi, călugări păcătoşi, episcopi păcătoşi, cardinali păcătoşi, Papa păcătos.

Pentru a răspunde la aceasta, Papa s-a lăsat ghidat de un pasaj din Scrisoarea Sfântului Apostol Pavel către Efeseni. Apostolul, luând exemplul relaţiilor de familie, afirmă că: “Cristos a iubit Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinţească” (Ef  5, 25-26).  Cristos a iubit Biserica, jertfindu-se pe cruce. Acest lucru înseamnă că Biserica este sfântă pentru că vine de la Dumnezeu, care este sfânt, îi este credincios şi nu o abandonează în puterea morţii şi a răului (cf. Mt 16, 18). Este sfântă deoarece Isus Cristos, Sfântul lui Dumnezeu (cf. Mc 1, 24), este unit în mod indisolubil cu ea (cf. Mt 28, 20); este sfântă pentru că este călăuzită de Spiritul Sfânt care purifică, transformă, reînnoieşte. Nu este sfântă pentru meritele noastre, ci pentru că Dumnezeu o face sfântă, este roada Spiritului Sfânt şi a darurilor sale. Nu suntem noi aceia care o facem sfântă: este Dumnezeu, este Spiritul Sfânt, care în iubirea Sa, sanctifică Biserica!

Biserica, care este sfântă, nu refuză păcătoşii. Biserica oferă tuturor posibilitatea de a parcurge calea spre sfinţenie, care este strada creştinului: ne face să ne întâlnim cu Cristos în Sfintele Taine, în mod special în Taina Mărturisirii şi a Euharistiei; ne comunică Cuvântul lui Dumnezeu, făcându-ne să trăim în iubire, în iubirea lui Dumnezeu faţă de toţi.